„Practică pur comunistă!”. Cum le-au fost schimbate numele sportivilor maghiari care au scris istorie pentru România

În numeroase cazuri numele sportivilor maghiari au fost schimbate în România comunistă. Practica respectivă a fost specifică regimurilor totalitare de extremă stângă, nu doar în țara noastră.

Numele sportivilor maghiari, schimbate de comuniști în România

Jurnalistul Andrei Vochin a prezentat pentru FANATIK, la „Oldies But Goldies”, un nou episod fascinant din istoria comună a sportului românesc și maghiar. Iuliu Bodola și Ecaterina Szabo s-au numărat printre marii sportivi cărora autoritățile le-au schimbat numele. S-a încercat acest lucru și în cazul legendarului Ivan Patzaichin, fără succes însă.

„Am vorbit de cei din perioada interbelică: Iuliu Baratky, Iuliu Bodola, Ladislau Bonyhadi și Richie Oyer. Pe urmă, venind mai încoace Iosif Petschovschi, iarăși un jucător important. Pe urmă au fost jucători, de exemplu, Lajos Sătmăreanu de la Campionatul Mondial din 1970. Mai era Sătmăreanu 2 care a jucat la Dinamo.

Tot Szatmari era cel care a rămas în Republica Federală Germană, după ce Dinamo a jucat cu Eintracht Frankfurt. Loți Boloni, Iuliu Hajnal, de Emeric Ienei nu mai vorbesc și ca jucător, și ca antrenor. Vasile Miriuță este invers, românul care a jucat aproape 10 meciuri și a și marcat pentru naționala Ungariei. A mai jucat Zsolt Muzsnay la Campionatul Mondial din 1990.

De la Szekely la Dan Daniel

Bine, unora, săracilor, li s-a schimbat și numele. Pentru că, de exemplu, era un jucător Szekely, care a fost transferat la Victoria București în perioada anilor ’90. Și pentru că Victoria era echipa Miliției și nu puteai să ai orice nume acolo, i-au schimbat numele. I-au zis Dan Daniel. Szekely a devenit Dan Daniel. Îți dai seama că, pe vremea aia, au vrut să îi schimbe numele lui Ivan Patzaichin. Au vrut să îi spună Pațaichinescu. Era o politică de românizare a numelor străine. Are nume rusesc, de lipoveni.

De exemplu, Iuliu Bodola, cel care a fost golgheterul nostru despre care am tot vorbit, numele lui e Gyula. Dar la noi apare Iuliu Bodola tot timpul. La Iosif Petschovschi e Josef. Deci sunt multe situații de genul acesta. Una dintre cele mai mari handbaliste ale României este Maria Torok. A câștigat cupe europene, a jucat în naționala României. Cred că mult timp, până la Cristina Neagu, a fost golgheterul echipei naționale a României. A fost o luptă ca această sportivă să se numească Maria Turcu, nu Maria Torok.

O practică nu doar a comuniștilor români

Este adevărat că și în momentul în care teritorii românești au fost sub Ungaria, și ungurii au încercat să facă același lucru. Să maghiarizeze numele românilor. Dar, în zona aceasta comunistă, chestiunea aceasta era o practică. De exemplu, bulgarii au o comunitate foarte mare de turci. Și eu au bulgarizat numele turcilor. Îl chema Ismail și apare Ismailov sau Mahomed și apare Mahomedov. Erau foarte mulți sportivi halterofili sau luptători în Bulgaria și erau de etnie turcă. Și te uitai pe numele lor și aveau ’ov’ la sfârșit. Era o practică pur comunistă a vremurilor respective”, a povestit Andrei Vochin, la emisiunea „Oldies But Goldies”, în exclusivitate pentru FANATIK.

Reputatul jurnalist a revenit cu exemple și din alte discipline, în afară de fotbal, în care etnicii maghiari au scris istorie pentru România: „În alte sporturi primul nume care îmi vine în cap e Katalin Szabo, care e Ecaterina Szabo, gimnasta noastră uriașă de la Jocurile Olimpice din 1984, din Los Angeles. Măcar i-a rămas numele Szabo. Am avut-o pe Maria Torok, una dintre cele mai mari handbaliste ale țării. Ștefan Birtalan, care a fost golgheterul campionatului. Și-a regăsit mama după 20 de ani și ceva la Budapesta, cu ajutorul televiziunii maghiare. În echipa națională de handbal la vremea respectivă erau destui jucători unguri. Erau și nemți”.