Predicțiile FMI-ului asupra economiei globale în 2025. Ce se întâmplă cu România și la cât va ajunge inflația

FMI a avertizat că incertitudinea legată de amenințarea lui Donald Trump de a impune tarife comerciale duce la creșterea costurilor de împrumut pe termen lung și se va adăuga la presiunile cu care se va confrunta economia globală în 2025. Pentru țara noastră, cele mai recente prognoze vorbesc de o încetinire a creșterii economice.

Administrația Trump complică imaginea economiei globale

FMI a avertizat că incertitudinea legată de amenințarea lui Donald Trump de a impune tarife comerciale duce la creșterea costurilor de împrumut pe termen lung și se va adăuga la presiunile cu care se va confrunta economia globală în 2025.

Vorbind vineri cu reporterii la Washington, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat că politica economică globală se confruntă cu „destul de multă incertitudine” în 2025, în special în ceea ce privește politica comercială a celei mai mari economii a lumii.

„Această incertitudine este deosebit de ridicată când vine vorba de direcţia viitoare a politicii comerciale, adăugându-se la obstacolele cu care se confruntă economia globală, în special pentru ţările şi regiunile care sunt mai integrate în lanţurile globale de aprovizionare”, a spus Georgieva, deși a remarcat că ratele dobânzilor pe termen scurt au scăzut.

Donald Trump a fost readus la Casa Albă cu promisiunea de a aplica tarife ridicate importurilor în SUA de la partenerii săi comerciali, inclusiv tarife globale de 20 % pentru toate bunurile. El a amenințat, de asemenea, că va aplica tarife de 25 % Canadei și Mexicului – în prezent cel mai mare partener comercial al SUA – și o taxă suplimentară de 10 % pentru produsele chinezești, ceea ce ar putea anunța începutul unei noi ere de războaie comerciale globale.

Aliații SUA așteaptă cu nerăbdare să vadă dacă președintele ales are apetitul de a aplica imediat tarifele generale atunci când va fi învestit în funcția de președinte, la 20 ianuarie, sau dacă va aștepta și va adopta o abordare mai moderată care să vizeze sectoare specifice.

Administrația Trump și impactul asupra economiei în 2025

Pe lângă politica comercială, Georgieva a afirmat că există „un interes deosebit la nivel mondial” pentru opțiunile mai largi de politică economică ale viitoarei administrații Trump, inclusiv în ceea ce privește impozitele și agenda sa de dereglementare. Impactul politicii comerciale va fi resimțit în special de țările care sunt „mai integrate în lanțul global de aprovizionare”, a spus Georgieva, și în Asia.

Georgieva a prezentat în avanpremieră unele dintre perspectivele economice mondiale ale FMI pentru 2025, care urmează să fie publicate săptămâna viitoare, indicând că creșterea globală „se menține constantă”. Cu toate acestea, în cadrul imaginii de ansamblu, creșterea economică din SUA a fost „puțin mai bună decât ne așteptam”, în timp ce UE a fost „oarecum în stagnare”, a spus ea.

„Nu există nicio surpriză că, având în vedere mărimea şi rolul economiei americane, există un interes la nivel global în direcţiile de politică ale următoarei administraţii, în special cu privire la tarife, taxe, dereglementare şi eficienţă guvernamentală”, a mai spus șefa FMI.

China s-a confruntat cu presiuni deflaționiste și provocări legate de cererea internă, în timp ce țările cu venituri mici se aflau „într-o poziție în care orice șoc nou le poate afecta destul de negativ”, a adăugat ea.

Ce se va întâmpla cu economia României

În 2025, țările se vor confrunta în continuare cu moștenirea împrumuturilor ridicate din perioada Covid și vor trebui să realizeze o consolidare fiscală pentru a plasa datoria publică „pe o traiectorie mai sustenabilă”, a spus ea.

„S-a dovedit foarte dificil pentru politica fiscală să acționeze prompt, având în vedere sentimentele publice, iar acest lucru ne duce la ceea ce este principala noastră provocare în cadrul fondului – și anume abordarea acestei enigme a creșterii scăzute și a datoriei ridicate”, a spus ea.

Aceasta este și una dintre problemele cu care se confruntă România, al cărui deficit bugetar a atins un nivel record anul trecut, și care se vede nevoită să-și reducă cheltuielile bugetare pentru anul în curs. Pentru țara noastră, ultimele predicții ale FMI au fost în luna octombrie, când estimările privind creșterea economică au fost revizuite în jos, de la 2,8% la doar 1,9%.

Pentru anul 2025 așteptarea vizează o creștere economică de 3,3% din PIB, revizuită în jos de la 3,6%, însă Comisia Europeană și alte organisme financiare merg pe cifre mai mici, de 2,5-2,6%, și o inflație ce este așteptată să scadă de la 5,5% la 3,9% în 2025 și apoi la 3,6% în anul 2026.