Primăria și Poliția din Iași vor să demoleze vila clanului Corduneanu, ridicată fără autorizație. Motivul uluitor pentru care procesul a fost suspendat

Adrian Corduneanu, supranumit „Beleaua”, este liderul clanului interlop Corduneanu, de la Iași. El a ajuns la conducere după ce fratele său, Costel Corduneanu, a decedat în aprilie 2024, la 54 de ani, din cauza unor probleme cardiace. „Beleaua” a avut probleme multiple cu legea, fiind cercetat și condamnat pentru înșelăciune, cămătărie, șantaj și intimidare. La finalul lunii noiembrie, el și soția sa, Ramona, împreună cu fiul lor de 15 ani, Bebe, au fost protagoniștii unui episod violent.

Soția lui Adrian Corduneanu a fost amendată cu 2.000 lei

Ei l-au bătut pe un bărbat cu un par, până când i-au rupt picioarele, după o ceartă pe Tik-Tok. Bărbatul a venit la vila familiei Corduneanu, a spart un geam, iar cei trei l-au urmărit și s-au răzbunat. Ramona Corduneanu a fost reținută, dar Adrian și fiul au fugit, astfel că au fost dați în urmărire. Peste câteva zile, cei doi s-au predat, iar Corduneanu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Ramona Corduneanu figurează ca pârât într-un dosar înregistrat la Judecătoria Iași pe 21 iulie 2022, în timp ce reclamanți sunt Primăria și primarul din Iași, Poliția Locală Iași și Direcția de arhitectură și urbanism Iași.

În dosarul consultat de FANATIK se arată că reclamanții au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Ramona Corduneanu, în calitate de executant și curator al celor trei minori-proprietari, să se dispună desființarea lucrărilor de construcții realizate fără autorizație, constând în construire locuință individuală, demolare imobil existent, împrejmuire teren și foișor, edificate în curtea în care se află vila din Iași a familiei. S-a mai cerut aducerea imobilului la starea inițială, stabilirea unui termen limită de executare a măsurii și încuviințarea ca, în caz de neexecutare, aceasta să se realizeze prin grija primarului, cu sprijinul organelor de poliție.

S-a menționat că prin procesul-verbal 04.08.2021, întocmit de agentul constatator al Serviciului Control Urbanism Afișaj Stradal din cadrul Poliției Locale -Iași, s-a sancționat pârâta Ramona Corduneanu pentru executarea de lucrări fără autorizație de construire, aplicând amendă de 2.000 lei și stabilind măsura intrării în legalitate până la 03.02.2022. Întrucât măsura nu a fost respectată, conform adresei Direcției de Urbanism nr. 14225/22.02.2022, s-a promovat prezenta acțiune. Reclamanții au invocat caracterul continuu al contravenției, menționând că lucrările sunt considerate nefinalizate juridic în lipsa unei autorizații valabile și a recepției finale. În final, s-a solicitat în mod expres aplicarea art. 32 din Legea nr. 50/1991 privind măsura desființării, arătând că autoritățile publice locale au calitate procesuală activă și obligația legală de a sesiza instanța.

Ramona Corduneanu, în calitate de curator al celor trei minori-proprietari ai imobilului, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, precum și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, invocând, în esență, următoarele motive: a susținut că nu este culpa sa în ceea ce privește executarea lucrărilor fără autorizație, întrucât procedura administrativă de autorizare fusese inițiată anterior vânzării terenului de către vechea proprietară, iar în prețul vânzării s-a inclus cesiunea dreptului asupra autorizației în curs de emitere, conform dispoziției primarului din 27.11.2020, care a instituit și dreptul de uzufruct în favoarea bunicii minorelor până în anul 2028. Ramona Corduneanu a susținut că a continuat demersurile de intrare în legalitate, în numele minorilor, începând cu depunerea cererii pentru certificat de urbanism în februarie 2021, urmată de documentație completatoare în martie, mai și iulie 2022, inclusiv bonuri de înregistrare, necontestând procesul-verbal din 04.08.2021 întrucât măsura impusă (termenul de 6 luni) este recomandatorie, recurs în interesul legii care califică termenul prevăzut ca fiind orientativ și nu imperativ.

Imobilul vizat de demolare este același pe care s-a pus sechestru asigurător

Ramona Corduneanu a arătat că imobilul figurează înregistrat fiscal la Primăria Iași din februarie 2022, cu mențiunea că este construcție finalizată în august 2020, și că minoritarii plătesc impozit pentru clădire și teren, ceea ce demonstrează atât realitatea construcției, cât și lipsa vreunei disimulări sau rea-credințe. În dosar s-a arătat că se invocă prelungirea automată a valabilității certificatelor de urbanism în temeiul Legii nr. 55/2020 privind starea de alertă, certificatul emis în 2021 fiind valabil inclusiv după 8 martie 2022 (data încetării stării de alertă), pentru o perioadă de 90 de zile, interval în care s-au depus acte suplimentare. Ea a mai invocat caracterul excesiv al măsurii demolării, întrucât aceasta ar afecta grav familia (2 generații locuind în aceeași casă), inclusiv minori în pragul evaluării naționale și un bunic grav bolnav.

La termenul din 23.05.2025 instanța a rămas în pronunțare cu privire la necesitatea suspendării judecății prezentei cauze în raport de un alt dosar, aflat pe rol la Curtea de Apel Iași. S-a menționat că instanța poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde în tot sau în parte de existenţa sau inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte cauze. Legea arată că instanţa poate suspenda judecata când s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, dacă legea nu prevede altfel. Instanța a reținut că prin ordonanța procurorului emisă în dosarul penal în care este vizat Adrian Corduneanu, la data de 31.10.2022 s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra imobilului situat în Iași, constând în casă de locuit cu parter, etaj și pod amenajat, edificată fără autorizație de construire, la data de 14.08.2020.

Imobilul astfel indisponibilizat este identic cu cel vizat de cererea de chemare în judecată și descris în procesul-verbal de constatare a contravenției din 04.08.2021, ce formează temeiul acțiunii. De asemenea, s-a dispus menținerea măsurii sechestrului, soluție confirmată și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca urmare a respingerii contestației formulate împotriva acesteia. În fața instanței, reclamanții s-au opus suspendării, susținând că dosarul penal privește fapte de constituire a unui grup infracțional organizat, care nu ar avea incidență asupra dezlegării pricinii civile. În plus, acestea au arătat că măsura sechestrului nu suspendă dreptul de proprietate și nu împiedică intrarea în legalitate a construcției sau demersurile de autorizare ori desființare, dimpotrivă, afirmând că reglementarea situației juridice a construcției ar sprijini valorificarea bunului în procedura penală. Instanța a arătat că nu poate primi aceste susțineri.

Ce argumente a adus instanța în favoarea familiei Corduneanu

Contrar poziției reclamanților, instanța a reținut că în cauza de față sunt întrunite cerințele art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., întrucât dezlegarea pricinii atârnă, în mod evident, de clarificarea situației juridice a imobilului indisponibilizat penal. Soluția ce urmează a fi pronunțată în procesul penal are potențialul de a influența direct dezlegarea cauzei civile, în condițiile în care imobilul în litigiu face obiectul unei măsuri asigurătorii dispuse de organul de urmărire penală în cadrul unei cauze pendinte, soluționată pe rolul instanțelor penale de control judiciar. Indiferent de obiectul strict al procesului penal, instanța a reținut că măsura sechestrului penal are caracter executoriu și produce efecte directe asupra bunului, prin suspendarea dreptului de dispoziție și prin conservarea imobilului în vederea confiscării speciale, extinse sau pentru repararea unui prejudiciu.

Demolarea acestuia, în temeiul unei hotărâri civile pronunțate înainte de clarificarea cauzei penale, ar prejudicia finalitatea urmăririi penale și ar putea compromite executarea unei hotărâri penale definitive, încălcând principiul cooperării loiale între jurisdicții. Mai mult, deși reclamantele susțin că sechestrul nu împiedică intrarea în legalitate, instanța a constatat că, în practică, autorizația de construire nu poate fi emisă pentru o construcție ce se află sub indisponibilizare penală, întrucât aceasta presupune o reevaluare juridică a situației bunului, posibilitatea exercitării dreptului de dispoziție și o inserție în circuitul civil contrară efectelor sechestrului. Tot astfel, nici desființarea imobilului nu se poate realiza, în mod rezonabil, fără a aduce atingere măsurii asigurătorii dispuse de procuror, aceasta din urmă având prioritate în ordinea executării. Instanța a menționat că reclamanții susțin că desființarea construcției este o măsură de restabilire a legalității urbanistice și o condiție prealabilă valorificării bunului sechestrat, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Însă această poziție este contradictorie cu cererea de chemare în judecată, în care se solicită demolarea construcției ca formă de sancțiune, nu intrarea în legalitate. Acceptarea unei astfel de soluții – desființarea imobilului aflat sub sechestru penal – ar echivala cu înlăturarea de plano a efectelor măsurii dispuse de procuror şi menținute de instanțele de judecată, ceea ce este inadmisibil într-un proces civil. O eventuală hotărâre de desființare pronunțată în condițiile actuale ar avea efecte ireversibile asupra obiectului urmăririi penale, ceea ce justifică pe deplin adoptarea unei măsuri provizorii de suspendare până la clarificarea definitivă a naturii și regimului juridic al construcției în cadrul procesului penal. Pe 5 iunie 2025, Judecătoria Iași a suspendat cauza, până la soluționarea definitivă a dosarului în care Adrian Corduneanu este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat.