Primul român care a strigat „Jos Ceaușescu!” la Revoluție are probleme financiare imense. A fost chemat în instanță pentru că nu și-a plătit facturile la gaze

În această perioadă se comemorează împlinirea a 36 de ani de la Revoluția din 1989, cea care a dus la căderea regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu. Primele proteste au început la Timișoara, pe 16 decembrie 1989, când sute de oameni s-au dus în fața casei pastorului Laszlo Tokes. Printre aceștia s-a numărat și Daniel Zăgănescu, care a fost primul revoluționar ce a strigat „Jos Ceaușescu!”.

Lui Daniel Zăgănescu i s-a solicitat plata a peste 12.000 lei

Zăgănescu a rememorat ulterior acele momente dramatice. „Le-am spus: Mă numesc Zăgănescu Daniel și nu îmi este frică de Securitate! Și vă rog frumos să strigați după mine Jos Ceaușescu! S-a lăsat un moment de tăcere, după care s-au auzit câteva voci: Jos Ceaușescu! Zic: încă o dată! A doua oară a fost mai multă lume care a strigat Jos Ceaușescu! Zic: încă o dată, fiindcă toți am venit aici pentru a fi împotriva acestui câine. Jos Ceaușescu! Atunci au strigat cu toții Jos Ceaușescu!”, a mărturisit Zăgănescu pentru Europa liberă în 2002.

Daniel Zăgănescu locuiește tot la Timișoara, el având probleme financiare destul de serioase. El a fost dat în judecată de furnizorul E.ON Energie Romania SA pentru că nu și-a plătit facturile, iar dosarul a fost înregistrat pe 3 decembrie 2024 la Judecătoria Timișoara. Compania a solicitat instanței să dispună emiterea unei ordonanțe de plată, pentru suma de 12,392.49 lei, compusă din 10,471.06 lei debit principal reprezentând contravaloare facturi neachitate pentru gaze naturale/energie electrică/servicii furnizate și suma de 1,921.43 lei, reprezentând penalități de întârziere pentru neachitarea la scadență a facturilor emise, calculate conform clauzelor contractuale, precum și obligarea debitoarei la plata cheltuielilor e judecată ocazionate de emiterea somației și de prezenta ordonanță de plată.

În dosarul consultat de FANATIK se arată că creditoarea a susținut că a emis facturile fiscale cu datele și termenele de scadență corespunzătoare, iar debitorul Daniel Zăgănescu și-a însușit contravaloarea acestora, necontestând consumul și nerefuzând expres plata. În consecință, neplata la termen a facturilor a determinat aplicarea penalităților de întârziere conform clauzelor contractuale. Creditoarea a mai menționat că existența contractului și acceptarea acestuia demonstrează acordul de voință între părți, iar creanța acesteia este certă, lichidă și exigibilă.

Compania a arătat că creanța este certă deoarece existența ei nu este contestată, lichidă prin faptul că obiectul este determinat de înscrisuri și exigibilă pentru că obligația debitorului a ajuns la scadență. Creditoarea a susținut că, pe baza documentelor anexate cererii, a făcut dovada acestei creanțe certe, lichide și exigibile și a solicitat admiterea cererii pentru obligarea debitorului la plata sumei de 10.471,06 lei, reprezentând contravaloarea facturilor restante. De asemenea, a solicitat obligarea la plata penalităților de întârziere în cuantum de 1.921,43 lei, calculate conform clauzelor contractuale, invocând dispozițiile art. 1535 Cod civil și principiul disponibilității, care permit părților să stabilească rata dobânzii pentru întârzierea la plată.

Furnizorul de gaze a intenționat să îl execute silit pe Daniel Zăgănescu

Astfel, creditoarea a susținut că neplata facturilor atrage aplicarea penalităților convenite, iar caracterul cert, lichid și exigibil al acestei creanțe accesorii este dovedit prin aceleași înscrisuri utilizate pentru debitul principal. Creditoarea a mai învederat că debitorului i-a fost transmisă o notificare de plată prin intermediul executorului judecătoresc, prin care i s-a solicitat achitarea debitului în termen de 15 zile, însă acesta nu a răspuns. În lumina acestor argumente, creditoarea a solicitat admiterea cererii așa cum a fost formulată, cu emiterea unei ordonanțe de plată prin care să se oblige debitorul la plata sumei totale de 12.392,49 lei, compusă din debit principal restant și neachitat de 10.471,06 lei, reprezentând contravaloarea facturilor, și penalități de întârziere în sumă de 1.921,43 lei.

Instanța a arătat că, din probele administrate în cauză, rezultă că între reclamantă şi pârâtul Daniel Zăgănescu s-a încheiat contractul de furnizare reglementată a gazelor naturale depus la dosarul cauzei, semnat de către pârât, în temeiul căruia reclamanta s-a obligat să presteze acestuia servicii de furnizare gaze naturale, în regim reglementat, în schimbul unui preţ ce urma a fi achitat de către aceasta din urmă. În conformitate cu dispoziţiile art. 42 alin. 6 indice 1 din Legea 51/2006, introdus prin Legea 225/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 942 din 23.11.2016, ,,Factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice constituie titlu executoriu”.

În condiţiile în care facturile neachitate de către pârât sunt facturi pentru servicii de utilităţi şi au fost emise ulterior introducerii aliniatului 6 indice 1 în Legea 51/2006, instanţa a reţinut că reclamanta nu are nici un interes în demararea prezentei acţiuni, strict în ceea ce priveşte debitul principal, care are ca scop final tocmai obţinerea unui titlu executoriu în vederea demarării executării silite împotriva pârâtului. Conform art. 32 C.pr.civ., una din condiţiile esenţiale ale acţiunii civile este justificarea unui interes, iar potrivit art. 33 teza I C. pr. civ. ,,interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.”

Daniel Zagănescu a dat și el în judecată compania

Instanța a arătat că, în condiţiile în care reclamanta nu a făcut dovada existenţei interesului său în promovarea petitului principal al prezentei cereri de chemare în judecată instanţa, în temeiul dispoziţiilor legale de mai sus, va respinge capătul principal al acţiunii, având ca obiect obligarea pârâtei la plata debitului în cuantum de 10.471,06 lei, ca fiind lipsit de interes. Conform dispoziţiilor art. 1530 Cod civil: ,,Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat şi care este consecinţa directă şi necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligaţiei, coroborate cu cele ale art. 1535 Cod civil, care stipulează că în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.”

S-a mai specificat că cuantumul penalităţilor de întârziere rezultă din tabelul de calcul depus la dosar. Cum dispoziţiile legale mai sus menţionate prevăd că sunt titluri executorii facturile emise pentru serviciile de utilităţi publice, nu şi penalităţile aferente acestor facturi, având în vedere Decizia pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa a menționat că va admite capătul de cerere având ca obiect majorările de întârziere şi va dispune obligarea pârâtului Daniel Zăgănescu la plata către reclamantă a sumei de 1921,43 lei, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

În ceea ce privește termenul de plată, instanța a specificat că va fixa un termen de plată de 10 de zile de la data comunicării prezentei ordonanțe. S-a mai arătat că instanţa îl va obliga pe pârât să plătească reclamantei suma de 200 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru achitată. Această decizie a fost luată pe 11 aprilie 2025. Pe 18 septembrie 2025, Daniel Zăgănescu a chemat în judecată E.On Energie Romania SA, obiectul dosarului de la Judecătoria Timișoara fiind „cerere în anulare”. Primul termen din dosar a fost stabilit pentru 19 februarie 2026.