Procesul care îl poate ruina pe Klaus Iohannis, blocat de o manevră. Ce a cerut moștenitoarea casei din Sibiu în instanță

Klaus Iohannis continuă să asiste sfidător la efortul autorităților de a recupera banii din chirii pe care fostul președinte a promis că-i va returna. ANAF mai are de trecut un ultim hop în justiție: să anuleze falsul certificatul de moștenitor pe numele femeii care a vândut familiei Iohannis casa din centrul Sibiului.

SUA, ultima speranță: Moștenitoarea casei din Sibiu încearcă să scoată procesul din România

Tribunalul Sibiu a amânat din nou pronunțarea în procesul dintre ANAF Sibiu și Baștea Rodica, în care miza este casa din centrul orașului Sibiu, imobilul devenit faimos prin asocierea sa cu familia președintelui Klaus Iohannis. Dosarul vizează anularea certificatului de moștenitor nr. 7/2012, pe baza căruia Rodica Baștea a ajuns în posesia imobilului, ulterior trecut în proprietatea soților Iohannis.

În instanță, apărătorul femeii a încercat o nouă strategie de tergiversare a procesului, invocând necompetența instanțelor române și solicitând mutarea litigiului în Statele Unite ale Americii. Motivul invocat: defunctul moștenit de Rodica Baștea ar fi avut ultimul domiciliu în SUA, fapt ce, în opinia apărării, ar face imposibilă judecarea cauzei în România.

Argumentul avocaților Rodicăi Baștea, conform căruia doar instanțele din SUA ar avea competență în materia succesiunii, este considerat de experți o manevră evidentă de tergiversare. „Este o strategie clasică a apărării: invoci excepții de necompetență și cereri de strămutare, în speranța că procesul va fi amânat la nesfârșit”, a explicat pentru FANATIK un avocat specializat în litigii civile, sub protecția anonimatului.

Certificatul de moștenitor: cheia falsă care a deschis ușa pentru Iohannis

O mutare în SUA a procesului casei lui Iohannis de la Sibiu ar fi aruncat pur și simplu în aer mai bine de un deceniu de litigii în acest dosar, a mai explicat avocatul. Mai exact, ar fi adus o întârziere de minim 2-4 ani, dacă luăm în calcul timpul petrecut cu traducerea actelor, legalizarea, notificările internaționale, etc.

În cele din urmă, Tribunalul Sibiu a respins această excepție, motivând că certificatul de moștenitor a fost emis în România, de un notar public român, în baza unor acte juridice românești și pentru un imobil situat în Sibiu. Astfel, nicio instanță din alt stat, inclusiv SUA, nu poate judeca legalitatea acestui act emis de autorități române.

În procesul de la Tribunalul Sibiu, ANAF cere constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr. 7/2012, eliberat de un notar din Sibiu, în baza căruia Rodica Baștea a dobândit o parte din imobil. În subsidiar, se cere și rectificarea cărții funciare – adică ștergerea Rodicăi Baștea din Cartea Funciară și întoarcerea casei în proprietatea statului, pe baza succesiunii reale.

Banii sunt acolo, doar decizia lipsește. Klaus Iohannis, la un pas de executare

Dacă instanța admite cererea ANAF, întreaga succesiune pe baza căreia familia Iohannis a dobândit casa cade. Automat, titlul de proprietate al soților Iohannis devine nul, iar casa revine statului român.

Este, practic, ultima procedură de care ANAF mai are nevoie pentru a cere executarea banilor obținuți de soții Carmen și Klaus Iohannis, drept chirie pentru imobilul cumpărat de la familia Baștea.

Casa din strada Nicolae Bălcescu nr. 29, aflată în centrul Sibiului, este centrul mai multor controverse. Imobilul a fost dobândit de familia Iohannis în urma unei moșteniri care a ridicat semne de întrebare, după ce s-a constatat că succesiunea ar putea fi falsă. În 2015, Curtea de Apel Brașov a anulat dreptul de proprietate al soților Iohannis, stabilind că actele în baza cărora s-a făcut intabularea sunt nule. Cu toate acestea, imobilul a rămas ani la rând în centrul unor litigii care par fără de sfârșit.

Cronologia unui scandal imobiliar cu președintele în fundal

• 1999–2001: Familia Iohannis dobândește imobilul de pe str. Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu, în urma unei moșteniri bazate pe un certificat emis în favoarea Rodicăi Băștea, presupusă moștenitoare legală.
• 2005–2014: Alte rude și persoane interesate contestă certificatul de moștenitor nr. 7/2012 și valabilitatea moștenirii. Se declanșează un proces civil lung, cu mai multe etape în instanțe.
• 2015: Curtea de Apel Brașov anulează dreptul de proprietate al soților Iohannis, constatând că moștenirea a fost obținută în mod ilegal. Casa revine provizoriu în patrimoniul statului.
• 2016–2023: Casa rămâne în centrul unei controverse administrative și juridice. Soții Iohannis pierd beneficiile legate de închirierea imobilului, iar presa urmărește îndeaproape evoluțiile.
• 2024: ANAF (prin DGRFP Sibiu) introduce o nouă acțiune în instanță solicitând anularea certificatului de moștenitor pe care se bazase inițial toată succesiunea.
• Octombrie 2024: Directorul ANAF Sibiu, Radu Ioan Dobre, a afirmat că instituția va încerca recuperarea pe cale amiabilă, de îndată ce devine proprietarul recunoscut, însă suma exactă este „secret fiscal”.
• Ianuarie 2025: ICCJ decide că ANAF poate solicita returnarea unei sume de aproximativ 300.000 de euro (260.000 de euro plus sume accesorii), bani proveniți din închirierea imobilului din Nicolae Bălcescu 29, în perioada 2001 – 2014. Pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie ca statul român fie înscris ca proprietar. Modificarea nu se poate realiza fără ca certificatul de moștenitor să fie anulat definitiv.
• Martie 2025: Avocații Rodicăi Baștea încearcă să mute procesul în SUA, invocând faptul că presupusul defunct moștenit ar fi avut ultimul domiciliu acolo.
• Iunie 2025: Tribunalul Sibiu respinge ca neîntemeiate excepțiile ridicate de avocatul Rodicăi Baștea (excepția necompetenței materiale, excepția lipsei calității de reprezentant al Direcției Regionale a Finanțelor Publice Brașov, excepția inadmisibilității acțiunii).
• Octombrie 2025: urmează să înceapă judecata pe fond. Indiferent de soluția instanței, cele două părți pot contesta decizia.

Sfidare tăcută: Iohannis nu plătește și nu comentează

Pentru ca ANAF să poată executa efectiv sumele încasate de familia Iohannis din chirii, este necesară și o decizie definitivă în procesul de la Tribunalul Sibiu privind anularea certificatului de moștenitor. Deși Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat anterior o decizie definitivă prin care a anulat dreptul de proprietate al soților Iohannis asupra imobilului (în 2015), aceasta nu a vizat direct certificatul de moștenitor care stă la baza întregii succesiuni – acel certificat este atacat abia acum, în dosarul aflat pe rol la Sibiu.

În cazul în care fostul președinte nu va accepta să plătească voluntar suma de bani datorată statului român, ANAF poate solicita poprirea conturilor lui Klaus Iohannis, până la recuperarea debitului. Acest lucru se poate întâmpla fie printr-o acțiune civilă separată, de executare silită, fie printr-o decizie fiscală motivată. În aceste caz, ANAF se poate folosi de un titlu executoriu fiscal.

În legislația fiscală românească, chiriile pot fi considerate venituri obținute fără just temei, atunci când au fost dobândite pe baza unui drept de proprietate de proprietate declarat nul. Aceste venituri se pot considera necuvenite pentru că nu aveau un titlu valabil care să le justifice. În acest caz se aplică principiul ”restitio in integrum” adică restituirea prestațiilor primite nejustificat.