Raport dur pentru educație. Cum a intrat România într-o adevărată criză și de ce studenții abandonează facultatea în primul an

Tot mai mulți tineri români renunță la facultate încă din primul an, iar România se află printre puținele țări din OCDE în care rata abandonului universitar crește constant. Statisticile arată că unul din cinci studenți care intră la licență abandonează după primul an, iar motivele sunt complexe. Cum se face că, în ciuda investițiilor statului în educație și a avantajelor unei diplome, tot mai mulți tineri aleg să renunțe?

De ce renunță atât de mulți studenți la facultate chiar din primul an

Un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), intitulat „Educația pe scurt 2025: România”, atrage atenția asupra faptului că un număr tot mai mare de studenți renunță la studii încă din primul an de facultate.

Potrivit documentului, ponderea tinerilor adulți cu studii superioare a scăzut în România de la 26% în 2019 la 23% în 2024, țara noastră fiind una dintre cele șase din cadrul OCDE și al statelor partenere unde rata de absolvire a învățământului terțiar a înregistrat un declin.

Situația este influențată de rata ridicată a abandonului universitar: 21% dintre studenții înscriși pentru prima dată într-un program de licență renunță la studii după primul an, mult peste media OCDE de 13%.

Este admiterea prea permisivă principala cauză a abandonului universitar

Plecând de la informațiile de mai sus, FANATIK a contact doi experți în educație, Ștefan Vlaston și Mihai Maci, dar și pe președintele Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Specialiștii atrag atenția că rata ridicată a abandonului universitar este alimentată nu doar de problemele structurale ale educației preuniversitare, ci și de modul în care se face accesul la facultate.

În lipsa unor criterii de selecție mai stricte, mulți tineri ajung la programe de studiu pentru care nu sunt pregătiți corespunzător.

„Ideea este că accesul la facultate se face fără un examen sau fără o condiționare deosebită, așa încât ajung acolo inclusiv elevi care au luat BAC-ul cu note mici și nu au idee despre ce se face, de exemplu la Politehnică. Se duc la o facultate care nu se potrivește cu volumul lor de cunoștințe.

Am văzut multe plângeri din partea profesorilor universitari că nu au ce să facă cu studenții din anul întâi și doi, că nu au cunoștințe elementare. Liceul nu mai oferă condiții ca elevii să acumuleze cunoștințe necesare. Se intră cu medii de 2, 3, 4, de nu știu nici tabla înmulțirii”, explică Ștefan Vlaston, expert în educație, pentru FANATIK.

Au devenit meditațiile o capcană pentru viitorii studenți

În completarea acestei analize, lectorul universitar Mihai Maci, de la Universitatea din Oradea, subliniază că un alt factor care alimentează abandonul universitar este sistemul de meditații, care creează impresia unei pregătiri solide, dar nu oferă cunoștințele de bază necesare pentru a face față cerințelor academice.

„Din cauza faptului că elevii sunt dopați cu meditații pentru examene, cu puțin noroc au medii onorabile și sunt repartizați la licee bune, apoi ajung în facultăți la locurile fără taxă. Vorbim de situațiile în care asta este bătaia părinților. Dar, după primul semestru își dau seama că nu pot susține.

Ei nu au niciun fel de background al formării, pentru că meditațiile au fost o soluție de avarie. Adică dau impresia că ai învățat, dar în realitate tu n-ai învățat. Tu ai niște cunoștințe foarte superficiale cu care nu poți urma o facultate tehnică. Concurența este uriașă la specializări cu informatică, programare.

Ei intră în facultate, în general, la nivelul unor copii de 10-12 ani, cărora trebuie să le explici cele mai elementare lucruri. Și atunci o parte dintre ei, după primul semestru, când văd că e de învățat, abandonează repede.”, a adăugat și Mihai Maci, lector universitar la Universitatea din Oradea.

Cât de pregătiți sunt tinerii pentru tranziția de la liceu la facultate

Pe lângă opiniile celor doi experți, am cerut și punctul de vedere al președintelui Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Sergiu Covaci, care precizează că abandonul din primul an de facultate este adesea rezultatul unei lipse de informare și a tranziției dificile de la liceu la universitate.

„Când vorbim despre abandonul care se întâmplă exact în primul an de studii ne referim, de fapt, la o situație în care nu coincide informația sau setul de informații pe care elevul în clasa XII le are în momentul în care își alege specializarea cu ceea ce se regăsește în realitate.

Practic este o lipsă de informare și tranziția în sine de la mediul preuniversitar la mediul universitar nu se face corect. Există universități, și chiar salutăm și recomandăm practici de genul acesta, care ajută studenții în primul an universitar să se reprofileze în cazul în care îi identifică, din timp, că ar urma să abandoneze”, a declarat, pentru FANATIK, Sergiu Covaci, Președintele ANOSR.

De ce nu reușesc tinerii români să valorifice avantajele studiilor superioare

Raportul subliniază și alte dificultăți structurale ale sistemului educațional din România. În rândul copiilor cu vârste între 6 și 14 ani, 16% nu sunt înscriși la școală, comparativ cu media de 2% la nivel OCDE. În cazul adolescenților de 15-19 ani, proporția ajunge la 32%, dublu față de media internațională de 16%.

Deși absolvirea studiilor superioare aduce avantaje pe piața muncii, rata de ocupare în România fiind de 92% pentru persoanele cu diplomă universitară, diferența de venituri față de absolvenții de liceu rămâne mai mică decât media internațională (41% față de 54%).

Facultatea merită efortul dacă nu garantează un salariu mai mare

Un alt motiv adus în discuții este diferența redusă de venituri între absolvenții de studii superioare și cei cu pregătire medie. Acesta explică, în parte, de ce tot mai puțini tineri sunt motivați să urmeze o facultate. Expertul în educație Ștefan Vlaston subliniază că pentru mulți absolvenți de liceu, meseriile pot părea mai atractive decât studiile universitare.

„Diploma nu este o regulă ca să ai un salariu frumos, pentru că sunt multe job-uri, de exemplu în meserii. Instalatorii sau electricienii câștigă enorm de mult comparativ cu unii care au diplomă.

Asta e încă un motiv pentru care absolvenții de bacalaureat nu simt o atracție pentru facultate”, a menționat Vlaston.

Are în continuare diploma universitară greutate pe piața muncii

Deși există motive care fac ca tinerii să privească facultatea ca pe o investiție mai puțin atractivă, specialiștii subliniază că diploma are totuși valoare pe piața muncii. Lectorul universitar Mihai Maci de la Universitatea din Oradea explică faptul că, în anumite domenii, deținerea unui astfel de act aduce avantaje clare, dar realitatea salariilor poate fi diferită de așteptările tinerilor.

„În România e bine să ai o diplomă. Dovadă că toți vameși și polițiștii își caută diploma ca că au un spor la salariu. Diploma are în continuare o greutate.

Însă, dacă îi spui unui tânăr că după ce a făcut 5 ani de facultate, dă examen de titularizare în învățământ și dacă are norocul să ia examenul respectiv, de regulă în zona rurală, că doar acolo poate să se titularizeze, are un salariu de 3000 și ceva de lei în palmă, izbucnește în hohote de râs. Își ia o cutie din asta de livrare în spate și ia 5000 de lei în mână”, a completat Mihai Maci, de la Universitatea din Oradea, pentru FANATIK.

De ce mulți tineri nu urmează studii sau nu se angajează, deși statul investește în educație

Un alt aspect evidențiat de studiul mai sus menționat este legat de numărul ridicat de tineri care nu urmează niciun program educațional și nu sunt angajați. În România, 22% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani se află în această situație, față de 14% în medie la nivel OCDE.

În același timp, raportul menționează că România investește peste 10.000 de dolari pentru fiecare student din învățământul terțiar, sub media OCDE, de aproximativ 15.000 de dolari.

Pe partea de resurse umane, ponderea posturilor didactice neocupate în România este de 1,9%, iar procentul profesorilor necalificați este de 2% – valori mai bune decât media celor 14 țări pentru care sunt disponibile date. Totodată, salariile profesorilor de gimnaziu sunt, în medie, cu 14% mai mari decât ale altor absolvenți de studii superioare, spre deosebire de situația din alte state OCDE, unde profesorii câștigă de regulă mai puțin.

Raportul OCDE evidențiază astfel un paradox: România investește resurse considerabile în învățământul superior și are profesori relativ mai bine plătiți decât în alte țări, dar se confruntă cu o rată ridicată a abandonului școlar și o proporție scăzută a tinerilor cu studii superioare.

Când planul B devine motiv de abandon universitar

Reprezentantul ANOSR admite că abandonul din primul an de facultate apare adesea când tinerii realizează că programul ales nu corespunde cu așteptările lor și că planul inițial nu reflecta realitatea studiilor universitare.

„Vă dau un exemplu foarte simplu. Elevii care se pregătesc pentru medicină, dar pentru că fie realizează la un moment dat că nu vor avea șanse să ocupe un loc, fie că pur și simplu nu s-au pregătit suficient și vor să aibă un plan B, aleg ingineria medicală, care nu are absolut nicio legătură cu medicina în sine. Adică vorbim despre cu totul și cu totul alte discipline, alte informații.

Sau studenții care, de exemplu, confundă partea de inginerie în construcții cu partea de arhitectură, unde vin cu așteptarea că se vor ocupa de partea de desenare, care, de fapt, ține mai mult de zona de arhitectură. În inginerie este vorba despre multă matematică, multă disciplină tehnică de specialitate. Nu își dau seama exact care e meseria pe care ar putea să o aibă ulterior și nici care sunt disciplinele pe care le vor studia”, a mai ținut să puncteze Covaci, pentru FANATIK.

Cât de mult contribuie nevoia de a munci la creșterea abandonului universitar

O altă cauză importantă menționată în discuțiile despre abandonul universitar este nevoia studenților de a se angaja pentru a-și susține studiile, fenomen amplificat de tăierile din educație. Sergiu Covaci, președintele ANOSR, dezvăluie că această situație contribuie semnificativ.

„Este discuția momentului în societatea românească, având în vedere tăierile din educație. Tot timpul studenții și buna parte dintre ei au avut nevoie să se angajeze pentru a se putea susține la studii. 

Noi luptăm cu asta, pentru că și în analizele realizate la nivel de România se arată că unul dintre principalele motive pentru abandonul universitar este reprezentat de faptul că studenții se angajează prematur. Abandonul universitar va crește în anii următori”, a mai mărturisit Președintele ANOSR.