Răzvan Ioan Boanchiș îl dă de gol pe Mister și face dezvăluiri neștiute despre Mihalcea și Zicu: „Când vorbiți despre ce au reușit să vă gândiți și la Cornel Dinu”

Antrenorii momentului sunt Zicu și Mihalcea. Nu am vorbit cu ei de peste 20 de ani și e mai bine așa, pentru că m-au surprins plăcut și au provocat aduceri aminte.

Preferații exigentului Cornel Dinu

Au fost printre preferații lui Cornel Dinu. Preferații exigentului Cornel Dinu. Nu mai antrenează de mult și acum pot să scriu. Favoriții lui erau Marius Niculae și Ropotan. Mihalcea și Zicu. Pe urmă, Marica, Tamaș, Kiriță, Hâldan, Florentin Petre și Contra. Cred că am nimerit și locurile din clasamentul lui sentimental. Dintre cei mai bătrâni, Lupescu și Iftodi. Și la Prunea ținea mult, dar nu când îl antrena. Pe Mutu și Lupu îi aprecia – pe Mutu îl avea în telefon Diego – dar spunea că trebuie pupați numai când dorm.

Lui Mihalcea îi spunea Puiu. A venit o dată în probe un fundaș rudimentar și Dinu l-a dat afară după primul antrenament. „Bă, ești nebun, era să mi-l accidenteze pe Mihalcea!”. Când Mutu a fost transferat de la Argeș, Dinu nu l-a titularizat din prima. Ar fi trebuit să renunțe la Iftodi sau la Mihalcea. Până la urmă, Mutu și-a făcut singur loc. Era prea bun. Nu pentru Dinamo. Pentru Europa de Est.

„A veni un puști de la Constanța care zici că e…”

Când Victor Becali l-a adus („de mână, ca pe copilul meu”) pe Zicu în Ștefan cel Mare, Dinu mi-a spus „a venit un puști de la Constanța care zici că e…” Și s-a oprit. Eu am continuat firesc „zici că e Hagi.” Și a zâmbit. Pe Hagi, Dumitrache și Piți Varga nu îi compară cu nimeni. E drept, a declarat în urmă cu câteva luni că Lupu a fost de clasa lui Hagi. A fost un omagiu adus la senectute talentului pe care l-a avut Lupu, dar probabil și un argument menit să-l mai pondereze pe același Lupu când vorbește despre Hagi.

Țin minte că a făcut Dinamo un meci spectaculos în campionat, am uitat adversarul, iar Dumitrache a fost, înainte să înceapă partida, la mijlocul terenului, ca să decerneze o cupă sau să dea lovitura de începere – am uitat și amănuntul ăsta. Un sfert de veac a trecut și peste mine, nu doar peste personajele efervescente din acest text. Știu, însă, că am scris cronica în „Național” și am titrat „Dinu și Dumitrache, Nicu și Zicu”. Nicu era Marius Niculae.

Zicu a fost un fotbalist sclipitor, capricios (se bosumfla des) și căutat de accidentări. Și mă bucur că a ajuns un antrenor perseverent și deștept. Zicu a avut un mentor și la Rapid. Răzvan Lucescu. El i-a relansat cariera și l-a adus la echipa națională. Când vorbiți despre ce au reușit antrenorii Mihalcea și Zicu să vă gândiți și la Cornel Dinu.