România are nevoie urgentă de forță de muncă. E deficit de muncitori în toate sectoarele

Dacă ești în căutarea unui loc de muncă, acum este momentul: șomajul în România este la minime istorice, iar companiile din aproape toate domeniile caută angajați pentru a suplini deficitul de personal.

Locurile de muncă disponibile scad ușor în Europa

În trimestrul al treilea din 2025, rata locurilor de muncă vacante în zona euro a fost de 2,1%, în scădere față de 2,3% în trimestrul anterior și de 2,5% în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. În întreaga Uniune Europeană, rata locurilor de muncă vacante a ajuns la 2,0%, comparativ cu 2,1% în trimestrul al doilea și 2,3% în trimestrul al treilea din 2024.

Privind mai în detaliu, în zona euro, 2,0% dintre posturi erau vacante în sectorul industriei și construcțiilor, iar 2,3% în sectorul serviciilor. În UE, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,8% în industrie și construcții și 2,1% în servicii.

Diferențe majore în mediul angajărilor europene

Analiza datelor disponibile pentru statele membre ale Uniunii Europene arată diferențe importante între țări în ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante. În trimestrul al treilea din 2025, cele mai mari rate au fost înregistrate în Țările de Jos, cu 4,1%, și în Belgia, cu 3,8%. Acestea sunt urmate de Malta (3,4%), Austria (3,2%) și Cipru (3,0%).

La polul opus se află România, care a raportat cea mai scăzută rată a locurilor de muncă vacante, de doar 0,6%. Valori reduse au mai fost consemnate în Bulgaria și Polonia, ambele cu 0,8%, urmate de Spania (0,9%), precum și de Slovacia și Finlanda, fiecare cu câte 1,0%.

Doar trei țări din UE au raportat un număr mai mare de joburi vacante

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, situația pieței muncii s-a deteriorat în majoritatea statelor membre. Rata locurilor de muncă vacante a crescut doar în trei țări, a rămas neschimbată în patru și a scăzut în nu mai puțin de 20 de state membre.

Cele mai vizibile creșteri au fost raportate în Malta, unde rata a urcat cu 0,3 puncte procentuale, urmată de Lituania (+0,2 puncte procentuale) și Irlanda (+0,1 puncte procentuale). În schimb, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Germania și Austria, fiecare cu minus 0,6 puncte procentuale, precum și în Cipru și Letonia, cu scăderi de câte 0,5 puncte procentuale. Belgia și Finlanda completează lista țărilor cu diminuări semnificative, de câte 0,4 puncte procentuale.

Șomajul în Europa rămâne la cote scăzute, România se remarcă

Comentând aceste cifre pentru FANATIK, specialistul în resurse umane Sorin Faur a explicat că datele sunt foarte relevante pentru economia europeană și, implicit, pentru România.

„Datele la zi privind șomajul la nivelul zonei Euro sunt foarte interesante și pot fi privințe din mai multe perspective. În primul rând observăm că în întreaga zonă Euro șomajul se menține la cote scăzute (doar 2.1%) sau chiar foarte scăzute.

De exemplu, dacă ne referim la România vedem doar 0.6% în scădere de la 0.8% acum 1 an. Cel mai ridicat nivel de șomaj se înregistrează la acest moment în Olanda (4.1%) dar și acesta este în scădere la 4.3% acum 1 an”, a explicat Sorin Faur, fondatorul unei companii cu activitate în servicii de consultanță, recrutare și training.

Ce spun, de fapt, cifrele șomajului despre economia europeană

În opinia specialistului Faur, chiar și țările cu cele mai ridicate niveluri ale șomajului din zona euro se află, de fapt, într-o zonă de echilibru a pieței muncii. Acesta subliniază că procentele raportate trebuie interpretate în context și nu pot fi privite automat ca un semnal de alarmă, deoarece ele reflectă, în realitate, raportul dintre cererea de forță de muncă și oferta existentă.

„Și oricum, nici 4.1% nu poate fi considerat un nivel ridicat. Șomajul reflectă de fapt raportul dintre cerere și ofertă: un șomaj crescut arată că sunt mai doritori decât locuri de muncă disponibile. Invers, un șomaj scăzut, arată că cererea este mare, dar muncitorii/lucrătorii disponibili nu sunt suficienți. 

Șomaj zero absolut nu poate exista din rațiuni statistice care țin de faptul că și dacă un loc de muncă vacant se ocupa a doua zi, totuși în ziua respectivă el nu este zero. Dar în esența, statistica privind șomajul în zona Euro arată că, în ciuda dificultăților economice, necesarul de lucrători este mai mare decât poate acoperi piața”, a mai precizat expertul, pentru FANATIK.

În ce sectoare lipsesc cei mai mulți angajați în Europa

Conform datelor din statisticile menționate mai sus, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante, atât în zona euro, cât și la nivelul Uniunii Europene, se regăsesc în câteva sectoare-cheie ale economiei. Pe primul loc se află domeniul activităților de servicii administrative și de suport, care include și agențiile de muncă temporară, unde rata posturilor neocupate a ajuns la 3,3% în zona euro și 3,1% în UE.

Un nivel ridicat al locurilor de muncă vacante se observă și în construcții, cu 3,0% în zona euro și 2,7% în Uniunea Europeană, semn al deficitului constant de forță de muncă din acest sector. Urmează activitățile profesionale, științifice și tehnice, unde ratele au fost de 2,6% în zona euro și 2,4% în UE.

De asemenea, hotelurile și restaurantele continuă să se confrunte cu dificultăți în găsirea personalului, având o rată a locurilor de muncă vacante de 2,4% în zona euro și 2,3% în UE. În top se regăsește și sectorul informațiilor și comunicațiilor, unde 2,3% dintre posturi erau neocupate în zona euro și 2,2% la nivelul Uniunii Europene.

Piața muncii, tensionată din cauza lipsei de candidați, nu a locurilor de muncă

În analiza sa, Sorin Faur atrage atenția că deficitul de forță de muncă nu este limitat la un singur domeniu, ci se resimte aproape în toate sectoarele economice. Chiar dacă există diferențe între industrii, nivelurile rămân sub praguri alarmante, ceea ce arată că piața muncii continuă să fie tensionată.

„Sigur, trebuie să ne uităm și pe sectoare economice, dar și nici acolo nu avem valori mai mari de 5% pe zona de servicii în Belgia. Putem spune deci că mai toate sectoarele de activitate suferă din cauza deficitului de candidați/angajați.

Cu toții simțim că este o perioadă dificilă, au fost anunțate diverse concedieri, fie din rațiuni economice fie din rațiuni de dezvoltare tehnologică și migrare către AI, dar aceste statistici arată că cel puțin la acest moment, economia în ansamblu ei încă poate absorbi surplusul, da, pot fi concedieri punctuale, dar per ansamblu, sunt locuri de muncă și companii care caută angajați și nu găsesc”, a completat Faur.

Expertul în resurse umane clarifică semnificația șomajului

Potrivit explicațiilor sale, procentul de șomaj nu trebuie văzut automat ca un semn de criză economică, ci ca un indicator al raportului dintre cererea de muncă și oferta de locuri disponibile.

„Când șomajul este mare, înseamnă din contra, că sunt mulți candidați în piață dar nu suficiente locuri de muncă pentru ei. Șomer este considerată o persoană de peste 16 ani, aptă de muncă, care nu are un loc de muncă, este în căutarea activă a unui loc de muncă și este disponibilă să înceapă lucrul dar nu are unde”, ține să clarifice specialistul, pentru FANATIK.

Faur: Economia poate absorbi angajați, dar situația depinde de factori externi

În încheiere, am tras concluziile despre ceea ce ne spun datele privind șomajul și locurile de muncă vacante. Expertul evidențiază că, per ansamblu, cifrele sunt un semn pozitiv: economia funcționează și există locuri de muncă suficiente pentru cei care își doresc să lucreze.

Totodată, el avertizează că această situație depinde de factori externi și poate fi influențată de dezechilibre macroeconomice, tehnologie, instabilitate politică sau evenimente neprevăzute.

„Per ansamblu, putem spune că această statistică este o veste bună, este un semn că economia funționează și este capabilă să ofere locuri de muncă suficiente pentru cei care își doresc. Sigur că această situație se poate schimba oricând, urmare a dezechilibrelor macro-economice, tehnologiei, instablilității politice, conflictelor militare ori cataclismelor naturale.

Șomajul scăzut în România semnalează deficit de forță de muncă

Dar într-o logică a normalității, fără scenarii catastrofice, este indiscutabil dezirabil să avem șomaj mic, versus șomaj mare. Cifra ideală este exact 2%, sub care șomajul este prea mic (adică deficitul de angajați considerabil mai mare – situație în care se află România), și peste care se consideră că economia încetinește, nemaifiind capabilă să ofere suficiente locuri de muncă pentru doritori.

Din acest punct de vedere, statistica arată că România are în continuare nevoie de lucrători, pe care probabil îi va căuta în Asia, pentru că nu îi mai găsește în țară”, a dezvăluit Sorin Faur, în finalul discuției.