România, în topul țărilor cu cel mai mare număr de decese cauzate de boli cardiovasculare. De ce în Oltenia sunt cele mai multe cazuri: ”Nu sunt cele mai sănătoase practici”

România se află în fruntea clasamentului european privind decesele cauzate de maladii cardiace și vasculare. Specialiștii atenționează ce factori din viața de zi cu zi îți pun inima în pericol.

Unde se înregistrează cele mai multe decese cauzate de patologii cardiovasculare

Eurostat a publicat recent un studiu care evidențiază impactul major al bolilor sistemului circulator asupra mortalității în Uniunea Europeană.

Conform datelor pentru 2022, aceste afecțiuni, incluzând infarcturile, bolile cardiace, bolile hipertensive și bolile circulației pulmonare, au reprezentat nu mai puțin de 32,4% din totalul deceselor în UE.

Analiza pe regiuni arată că bolile sistemului circulator au fost principala cauză de deces în 78,5% dintre regiunile UE (186 din 237) definite la nivelul 2 al nomenclaturii unităților teritoriale pentru statistică (NUTS 2).

Mai mult, în 18 regiuni din întreaga Uniune Europeană, aceste boli au reprezentat cel puțin jumătate din totalul deceselor, subliniind astfel diferențele semnificative între zone.

Ce zone din România și Bulgaria conduc topul

Cotele regionale cele mai ridicate au fost înregistrate în Bulgaria și România, unde afecțiunile inimii și vaselor de sânge au reprezentat peste 50% din totalul deceselor în fiecare regiune.

La nivel de top, regiunea Yuzhen tsentralen din Bulgaria a înregistrat cea mai mare cotă, de 66,2%, urmată de Sud-Vest Oltenia din România, cu 65,1%.

În afara celor două țări, singurele regiuni în care bolile sistemului circulator au depășit pragul de 50% din totalul deceselor au fost ambele regiuni din Lituania, regiunea unică la nivel NUTS 2 din Letonia și regiunea Dél-Alföld din Ungaria.

Cum se face că țara noastră se află în frunte la mortalitatea cardiovasculară?

Datele publicate de Eurostat au arătat o realitate îngrijorătoare, România fiind în fruntea clasamentului european privind mortalitatea provocată de bolile sistemului circulator. FANATIK a contactat un medic cardiolog, fost șef de secție de cardiologie intervențională la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, pentru a afla explicațiile din spatele acestor cifre dramatice.

„Rezultatul studiului nu reprezintă pentru noi, cardiologii, nicio surpriză. Practic, suferința cardiovasculară este principala cauză de deces la nivel global. 

Faptul că, în Uniunea Europeană, România și Bulgaria, sunt fruntașe nu face decât să reflecte poziția lor din punct de vedere al performanței economice. Și, de asemenea, a nivelului socio-economic mai redus, decât, să spunem, Germania și Franța, chiar Cehia, Polonia sau oricare dintre țările central europene”, a declarat Dan Tesloianu, pentru FANATIK.

Cum a evoluat numărul cazurilor în ultimii 5 ani

Bolile sistemului circulator continuă să fie principala cauză de deces în România, generând an de an peste jumătate din totalul pierderilor de vieți. Datele oficiale arată că, numai în 2023, nu mai puțin de 131.268 de români au murit din cauza acestor afecțiuni, ceea ce reprezintă aproximativ 54% din totalul deceselor înregistrate la nivel național. Tendința nu este una izolată, ci se menține de ani buni.

În 2022, numărul deceselor cauzate de bolile aparatului circulator a fost de 150.627, în timp ce în 2020, în plină pandemie, s-a atins un vârf de aproape 162.800 de decese. Chiar și în anii dinainte, statistica se menținea la cote îngrijorătoare: în 2019, erau raportate peste 153.000 de decese din această cauză.

În ce măsură stilul de viață și alimentația influențează numărul acestor decese

De asemenea, am întrebat specialistul de ce România are un loc de vârf în topul țărilor cu cele mai multe decese cauzate de bolile sistemului circulator. Medicul cardiolog a subliniat că stilul de viață și alimentația joacă un rol esențial.

„În general, nivelul de trai și obiceiurile alimentare influențează major riscul de a dezvolta o astfel de boală. Din păcate, acest studiu nu face decât să confirme că rutina nutrițională din România, Bulgaria, nu este cea mai sănătoasă.

Când spunem că nu sunt cele mai sănătoase practici, vorbim de consumul ușor exagerat de carne grasă, de grăsimi animale. Excesul de sare de foarte multe ori. Automat nivelul colesterolului crește, astfel riscul de boală cardiovasculară crește. 

Cauza suferinței sistemului circulator este arteroscleroza. Adică, formarea de placă de aterom, respectiv depunerea de colesterol la nivelul arterelor vasculare”, a ținut să menționeze medicul cardiolog.

Ce este arteroscleroza

Arteroscleroza este o afecțiune în care pereții arterelor se îngroașă și se rigidizează, afectând circulația sângelui de la inimă către restul corpului. Această modificare apare în urma depunerii de grăsimi, colesterol și alte substanțe, formând plăci care pot restricționa fluxul sanguin.

Boala progresează adesea lent și poate rămâne inițial fără simptome, afectând treptat inima și vasele de sânge și împiedicând transportul normal al oxigenului și al nutrienților către țesuturi.

Printre cele mai frecvente consecințe se numără infarctul, hipertensiunea, diverse afecțiuni cardiace și accidentele vasculare cerebrale. Circulația deficitară poate provoca oboseală intensă, dureri în piept, dificultăți de respirație și, în cazuri grave, complicații care pun viața în pericol.

Cum putem preveni suferința sistemului circulator?

FANATIK a discutat cu medicul cardiolog Dan Tesloianu cum trebuie privită mortalitatea ridicată cauzată de bolile sistemului circulator, nu doar în România, ci la nivel global. Specialistul a subliniat că aceste afecțiuni reprezintă principala cauză de deces în întreaga lume și că prevenția este esențială.

„Să nu reținem că doar românul moare de infarct, de accident vascular cerebral sau de boală arterială periferică, adică de suferințe circulatorii, nu. Toată lumea are ca principală cauză de deces suferința sistemului cardiovascular, dar desigur în procente diferite. Este tragic să constați că peste unul din două decese se datorează unei suferințe cardiovasculare.

În același timp trebuie să ne facă să ne gândim la o atenție sporită pentru profilaxie. Să nu ajungi să faci boala. E mai important să faci tot ce e nevoie să preîntâmpini”, a precizat Tesloianu, fostul șef de secție cardiologie intervențională la Spitalul Sântul Spiridon din Iași, pentru FANATIK.

Sfaturi simple de urmat acasă

Prevenirea bolilor cardiovasculare începe cu mici schimbări în viața de zi cu zi. Alimentația joacă un rol esențial: este recomandat să consumăm mai multe legume, fructe și cereale integrale și să reducem grăsimile animale, zahărul și sarea.

Activitatea fizică regulată, chiar și o plimbare zilnică de 30 de minute, ajută la menținerea unei inimi sănătoase și la controlul greutății corporale. Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool protejează inima și vasele de sânge.

De asemenea, controalele medicale periodice pentru tensiune, colesterol și glicemie permit depistarea timpurie a problemelor. Gestionarea stresului și odihna suficientă completează eforturile pentru un stil de viață sănătos. Prin adoptarea acestor obiceiuri simple, fiecare persoană poate reduce semnificativ riscul de infarct, accident vascular cerebral sau alte boli ale sistemului circulator.

De ce există diferențe regionale în bolile cardiovasculare?

În final, Dan Tesloianu a subliniat că mai mulți factori pot explica diferențele regionale în ceea ce privește bolile cardiovasculare. Alimentația, stilul de viață, procentul de fumători, dar și predispoziția genetică joacă un rol important în apariția acestor afecțiuni.

„Trebuie să ne gândim doar la faptul că este posibil ca obiceiurile alimentare să fie ușor diferite în acea zonă. Adică s-ar putea să fie o zonă în care se mănâncă foarte gras. 

Apoi, contează procentul de fumători, noi nu știm acest lucru dacă, de exemplu, în Oltenia se fumează de două ori mai mult decât în, să zicem, în Moldova.

Este foarte importantă și genetica. Sunt, să spunem, linii genetice care reușesc să metabolizeze mai rapid colesterolul. Sunt linii genetice care nu-l metabolizează și, se acumulează mai mult”, a încheiat Dan Tesloianu, fostul șef de secție cardiologie intervențională la Spitalul Sântul Spiridon din Iași, pentru FANATIK.