România, între loialitatea față de SUA și nevoia unei autonomii europene în fața Rusiei. Avertismentul unei experte de la Cambridge: „Este o mare greșeală strategică”

Relațiile transatlantice s-au înrăutățit în ultimele luni, iar administrația Trump pare să poarte vina. Andra Martinescu, Cercetător la Universitatea Cambridge, avertizează în privința vulnerabilităților României în fața acțiunilor Rusiei și explică pentru FANATIK de ce ar trebui ca europenii să ia în calcul autonomia strategică față de SUA.

Trump îndepărtează SUA de Europa? România, tot mai expusă în fața Rusiei

Donald Trump a îndepărtat Statele Unite ale Americii de aliații săi europeni și pare dispus să sacrifice alianța pentru a obține relații privilegiate cu Federația Rusă. Administrația Trump dă semne că nu exclude pentru asta să abandoneze Ucraina în brațele lui Putin, ceea ce ar pune în pericol cea mai mare parte a Europei, inclusiv România. Există însă unele soluții pentru a preveni extinderea influenței moscovite pe continent. Uniunea Europeană ar avea prilejul să strângă și mai mult relațiile cu țări ca Marea Britanie, Turcia și Japonia, iar România ar trebui să facă exact același lucru, susține politologul Andra Martinescu, de la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie, pentru FANATIK.

Ea a vorbit și despre ultimele reacții nervoase ale lui Trump, după ce liderul de la Casa Albă și-a arătat frustrarea față de felul în care decurg negocierile pentru pace în Ucraina și a amenințat că Statele Unite ale Americii s-ar putea retrage din postura de intermediar. Între timp, ucrainenii au respins planul de pace al administrației Trump, chiar dacă recent americanii păreau gata să bată palma cu europenii la Paris, pe 17 aprilie, când s-a convenit urmarea unor pași specifici pentru a obținea pacea. Doar că tratativele au intrat între timp în impas. Nu întâmplător, miniștrii de externe din SUA, Franța, Marea Britanie și Ucraina nu s-au mai deplasat la Londra, unde, miercuri, a avut loc o nouă întâlnire între aliați, dar într-un format mai restrâns.

„Ceea ce se întâmplă acum, reacțiile lui Donald Trump în general, arată că este vorba de o lipsă de înțelegere. Nu cred că realizează care este cu adevărat situația și că rușii profită de indecizia sa și de felul în care își schimbă peste noapte poziția”, spune experta.

Pe de altă parte, Donald Trump pare consecvent în ce privește strategia sa ambiguă, care îi derutează inclusiv pe aliații săi. Politica administrației Trump este nefastă și dăunează profund relațiilor transatlantice, spune Andra Martinescu. Există însă o rază de speranță: tot mai mulți politicieni americani, inclusiv republicani, încep să realizeze că politica externă a lui Donald Trump este pe termen mediu și lung necâștigătoare pentru Statele Unite ale Americii.

Opoziție tot mai închegată în Congres față de politicile lui Trump

„Sper că cel puțin există o anumită trezire, un semn de trezire la nivelul Congresului american, al Senatului care vrea să ia înapoi anumite decizii. Altfel spus, să schimbe lucrurile în așa fel încât președintele să nu mai aibă ultima decizie, ci să existe o ultimă parafă din partea Congresului, care să aprobe sau nu ceea ce s-a hotărât la Casa Albă”, mai spune Andra Martinescu.

În timp ce Donald Trump are un comportament de multe ori inamical cu aliații săi, el pare mult mai înțelegător și mult mai prietenos față de Federația Rusă și președintele Vladimir Putin. Cu toate acestea, în ultima perioadă el a dat semne că nu ar mai fi dispus să tolereze comportamentul diplomaților ruși cu care negociază un dosar complex al relațiilor ruso-americane. Donald Trump este aparent deranjat de faptul că rușii întârzie semnarea unui armistițiu și chiar a amenințat în câteva rânduri că va lua măsuri împotriva Rusiei și va aproba sancțiuni și mai dure. Prin aceste sancțiuni, Trump ar urmări să îngenuncheze economia Rusiei. Andra Martinescu nu crede însă că Donald Trump își va pune în practică amenințările.

„Nu văd să existe voință deocamdată să-l strângă cu ușa pe Vladimir Putin. Cred că mai degrabă încearcă să se folosească de ruși pentru a obține capital politic, pentru a demonstra americanilor și lumii întregi că el vrea să aducă pacea cu orice preț”, crede Andra Martinescu.

Totuși, pacea dorită de Donald Trump nu reprezintă nicio garanție că rușii nu vor ataca din nou și amintește mai degrabă de tratatele de Minsk 1 și Minsk 2, care au amânat doar deznodământul și au eșuat în a rezolva complexul dosar ruso-ucrainean.

„Trump vrea să obțină cu orice preț o pace, însă aceasta ar fi oricum destul de limitată. Pentru că noi avem deja exemplul din 2014 și al negocierilor ce au urmat și care nu au rezolvat absolut nimic. Și mai ales prin excluderea Uniunii Europene de la negocieri, Donald Trump face o greșeală mare. Acum urmează un moment de răscruce, să vedem dacă europenii vor reuși să fie convingători și să-l oblige pe Trump să le ofere un loc la masa negocierilor”, susține Andra Martinescu.

Franța și Germania se apropie tot mai mult de Marea Britanie

Europenii par să fi înțeles între timp că apelurile președintelui francez Emmanuel Macron la înființarea unei armate europene, dar și adoptarea unei autonomii strategice nu mai pot fi amânate. Pe acest fond, se observă și o apropiere între cele două mari puteri ale Uniunii Europene – Franța și Germania, respectiv Marea Britanie. Este și cea mai bună soluție, remarcă experta.

„Observăm o coalizare, o alianță tot mai serioasă între Marea Britanie și Uniunea Europeană. Urmează pe 19 mai un summit important care ar trebui să confirme această reapropiere între Marea Britanie și Uniunea Europeană. E vorba de o apropiere din punct de vedere strategic, de o cooperare la nivel de apărare, o acțiune coordonată ce ar putea să aducă în prima parte noi sancțiuni împotriva Rusiei. Pentru că se realizează și în cancelariile europene, inclusiv în Marea Britanie, că relația transatlantică are de suferit și că acest continent are nevoie de o autonomie strategică. Eu cred că e nevoie de mult mai multă autonomie strategică la nivel de continent”, explică Andra Martinescu pentru FANATIK.

În același timp, România ar trebui, consideră ea, să se apropie mai mult de aceste țări. Trupele franceze se află în România de mai mulți ani și contribuie, alături de americani, dar și de alți aliați la asigurarea securității noastre. Pe de altă parte, ar fi de dorit ca autoritățile de la București să convingă și alți aliați să își ofere sprijinul și să trimită trupe pentru a descuraja orice ipotetic atac rusesc.

Ce avem de făcut

„România ar trebui să se apropie mai mult de Marea Britanie, știu că avem o parteneriat strategic și cu ei și putem să strângem relațiile. Un important parteneriat strategic avem și cu o altă mare putere europeană, Franța, ar trebui să profităm și de acesta. Și avem parteneriate strategice și cu alte puteri mari, țări aflate în afara Uniunii Europene. Mă gândesc aici la Turcia și la Japonia. Ar trebui ca și noi, dar și Uniunea Europeană să strângem relațiile cu aceste țări. Pentru că eu sunt pro-americană și nu aș vrea să fiu înțeleasă sub nicio formă greșit, dar trebuie să avem și o variantă de rezervă, în condițiile actuale. Asta nu înseamnă că România renunță la alianța cu SUA sau că Uniunea Europeană denunță această relație”, mai spune Andra Martinescu.

În ce privește România, Andra Martinescu consideră că guvernele care s-au succedat la conducerea țării nu au avut o viziune strategică. Și din această cauză, România nu poate deveni o țară influentă, deși dimensiunile și importanța sa strategică i-ar fi dat acest drept.

Exemplul polonez

„Polonezii s-au descurcat mult mai bine ca noi, nu întâmplător vedem că ultimii președinți americani, Barack Obama, Donald Trump și Joe Biden au mers toți în Polonia și au strâns relațiile cu această țară, dar niciunul nu a venit la București. Asta spune ceva. Din păcate, atât guvernul, cât și președinția au părut mai degrabă haotice, au dat dovadă de amatorism și au arătat că nu există un proiect de țară. Ar trebui să avem acțiuni mult mai concertate și orientate, pe termen lung, pentru stabilizarea apărării. Însă nu avem o viziune strategică, iar asta ne costă. Nu știm să ne apropiem de britanici, de francezi, de germani, deși ar fi în interesul nostru”, mai afirmă experta.

Ea dă exemplul țărilor baltice, care au dus o politică mai proactivă și au știut să-i convingă pe aliați să trimită efective armate importante pe teritoriile lor, spre a descuraja orice eventuale intenții agresive ale Federației Ruse.

„Să ne uităm la politica Poloniei și a statelor baltice. Aceste țări au făcut o politică mult mai aplicată și mult mai proactivă față de Marea Britanie decât a făcut-o România. Asta pornește din acel moment, din 2014, când au realizat care sunt necesitațiile lor de apărare. Ori în România nu s-a întâmplat asta, chiar dacă suntem o țară la granița unui război existențial inclusiv pentru regiune. Pentru că de la acțiunile hibride ale Rusiei și până la o incursiune convențională, așa cum e cea din Ucraina, pasul este mărunt”, explică Andra Martinescu.

În același timp, România a dovedit că nu este capabilă să comunice eficient nici pe plan extern, cu aliații, dar nici pe plan intern, cu populația. Așa se face că mesajele autorităților nu ajung la români, iar instituțiile statului nu inspiră încredere.

Autoritățile române, incapabile să comunice eficient

Așa s-ar explica și faptul că, așa cum arată sondajele, 9 din 10 români susțin că viitorul țării este doar în NATO și Uniunea Europeană, dar în același timp peste 40% sunt atrași de candidații care susțin că sunt suveraniști.

„Este o lipsă de comunicare, o lipsă de strategie. Românii sunt cu siguranță pro-occidentali, dar sunt de  multe ori ușor manipulabili, tocmai din cauză că autoritățile nu știu să comunice cu ei. Oamenii ar înțelege multe lucruri dacă li s-ar explica, dar pare că nimeni nu se obosește să o facă”, crede Andra Martinescu.

Un bun exemplu este și cel care ține de sprijinul acordat de România Ucrainei. Autoritățile au fost în permanență secretoase, ceea nu a făcut decât să hrănească diverse teorii ale conspirației. Nici Guvernul României și nici președintele Klaus Iohannis nu au explicat de ce este esențial ca România să sprijine Ucraina. Autoritățile nu au explicat nici atunci când au donat un sistem Patriot Ucrainei, provocând nemulțumiri.

„Secretomania asta a stricat foarte mult, este o mare greșeală strategică. Și mi se pare că această secretomanie tot vine dintr-o ambivalență, pentru că am văzut cât de împământenită este Rusia. Este o ambivalență strategică care nu ne va ajuta. Și am văzut și că instituțiile statului au eșuat în fața acțiunilor subversive ale Rusiei, mai ales în timpul alegerilor, așa cum am văzut că serviciile și cei care ar fi trebuit să contracareze aceste acțiuni ale Kremlinului nu au fost capabile să o facă. În schimb, au anulat alegerile, dar fără a explica foarte clar de ce au făcut asta. În acest fel au apărut alte nemulțumiri. Până azi nu a fost o comisie parlamentară care să lămurească acest episod. Am fost și suntem vulnerabili în fața Rusiei și nu văd să se ia măsuri serioase pentru a bloca interferențele dinspre Răsărit”, încheie Andra Martinescu.