Rusia râde de planurile lui Donald Trump de preluare a Groenlandei. Dmitri Medvedev: „Ideea cu greu poate fi luată în serios”

Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei, a ironizat, joi, declarațiile președintelui ales al SUA, Donald Trump, în legătură cu preluarea Groenlandei.

Dmitri Medvedev: „Ideea lui Trump cu greu poate fi luată în serios”

Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării, a ironizat, joi, intențiile declarate ale lui Donald Trump potrivit cărora SUA ar trebui să preia Groenlanda. Și că America ar trebui să „fuzioneze” cu Canada.

„Acestea fiind spuse, ideea lui Trump de a face Groenlanda și Canada parte a SUA cu greu poate fi luată în serios”, a scris Medvedev pe contul său Telegram, potrivit Digi 24. Trump „a decis pur și simplu să remodeleze lumea. Planul este de a crea o nouă geografie politică, în stilul său, și de a transforma actualul glob plictisitor și gri într-unul luminos și colorat”. „Toate aceste idei nu sunt altceva decât speculații sălbatice și nerealiste”, a afirmat Dmitri Medvedev.

„În primul rând, se presupune că America va deveni mult mai mare prin preluarea vastei Canada (și de ce nu – va face un stat mare și bun, iar întregul continent va aparține yankeilor), precum și prin preluarea Groenlandei de la Danemarca (nu este clar ce este cu adevărat, dar există o mulțime de pământ acolo)”, a mai apreciat Medvedev.

Dmitri Medvedev s-a referit și la declarația lui Donald Trump potrivit căreia ar încheia războiul început de Rusia în Ucraina în doar 24 de ore. „Chiar nu știu ce va putea face Trump în timpul celui de-al doilea mandat al său, dar cu siguranță nu va lăsa pe nimeni să se plictisească de la bun început. Scopul este clar: succesul rapid în rezolvarea conflictului din Ucraina pare puțin probabil, în timp ce economia SUA continuă în ritmul său lent, iar lupta împotriva imigranților nu promite victorii majore”, a scris Medvedev.

Groenlanda, „deschisă dialogului”

Groenlanda, un teritoriu autonom al Danemarcei de patru ori mai mare decât Franța, dar acoperit în proporție de 80% de gheață, fascinează prin presupusele sale resurse minerale și prin importanța sa geostrategică, până la punctul de a stârni gânduri de anexare din partea lui Donald Trump.

Înainte de Crăciun, președintele ales al SUA a declarat că controlul Groenlandei este „o necesitate absolută” pentru „securitatea națională și libertatea în întreaga lume”. Marți, el a refuzat să excludă recurgerea la forță pentru a o anexa, provocând stupoare în teritoriu și la Copenhaga, precum și în alte capitale europene, Parisul denunțând „o formă de imperialism”.

Cu toate acestea, Danemarca este „deschisă dialogului” pentru „a se asigura că ambițiile americane” în Arctica „sunt satisfăcute”, într-un moment de rivalitate crescândă cu China și Rusia în regiune, a declarat, miercuri, ministrul său de Externe Lars Løkke Rasmussen, scrie Tribune de Geneve.

Pe de altă parte, pentru secretarul de Stat al președintelui Joe Biden, Antony Blinken, „ideea exprimată cu privire la Groenlanda nu este în mod evident una bună, dar, poate mai important, nu se va întâmpla”, după cum a subliniat în aceeași zi.

Zonă de interes a SUA

Groenlanda este un teritoriu autonom în care justiția, politica monetară, politica externă, apărarea și securitatea depind de Copenhaga. Cu toate acestea, având capitala mai aproape de New York decât de Copenhaga, Groenlanda face parte din zona de interes a Statelor Unite, a declarat istoricul Astrid Andersen de la Institutul danez de studii internaționale. „În timpul războiului, când Danemarca a fost ocupată de Germania, Statele Unite au confiscat Groenlanda. Într-un fel, nu au mai plecat niciodată”, explică ea.

Statele Unite au încă o bază activă în nord-vestul insulei, la Pituffik. Groenlanda este astfel cea mai scurtă traiectorie pentru lansarea de rachete către Rusia. În plus, „Statele Unite au plângeri legitime cu privire la lipsa de supraveghere a spațiului aerian și a zonelor subacvatice la est de Groenlanda”, subliniază colegul său, politologul Ulrik Pram Gad. Atunci când topirea gheții eliberează căile maritime, „problema este legitimă, dar Trump folosește termeni exagerați”, consideră el. Miliardarul american declarase deja în timpul primului său mandat, în 2019, că vrea să cumpere teritoriul și fusese deja respins.

Ce vrea Donald Trump mai exact?

Experții sunt perplecși. „Încă așteptăm să aflăm exact ce vrea să spună administrația Trump”, spune Lill Rastad Bjørst, specialist în Arctica la Universitatea Aalborg din vestul Suediei. Din 2009, groenlandezii sunt responsabili de modul în care sunt utilizate materiile lor prime. Accesul la resursele minerale ale Groenlandei este considerat crucial de americani, care au semnat în 2019 un memorandum de cooperare în acest sector. Europenii au urmat exemplul patru ani mai târziu, cu propriul lor acord de colaborare.

Solurile Groenlandei sunt foarte bine cartografiate, ceea ce a permis întocmirea unei hărți detaliate a resurselor. UE a identificat 25 din cele 34 de minerale de pe lista sa oficială de materii prime esențiale, inclusiv pământurile rare.

Resurse neexploatate

„Odată cu creșterea cererii de minerale, este necesar să se exploateze resursele neexploatate”, remarcă Ditte Brasso Sørensen, expert în geopolitică și director adjunct al think tank-ului Europa. „Jucătorii internaționali sunt din ce în ce mai conștienți de necesitatea de a-și diversifica sursele de aprovizionare, în special când vine vorba de dependența de China în ceea ce privește pământurile rare”. La aceasta se adaugă teama că Beijingul va pune mâna pe resursele minerale, spune ea.

Și totuși, în prezent, sectorul este inexistent. În Groenlanda există doar două mine, una de rubine, care caută noi investiții, și cealaltă de anortozit, un metal care conține titan. Din punct de vedere economic, acest teritoriu, care încearcă să se emancipeze de Danemarca, depinde de o subvenție de la Copenhaga, care reprezintă o cincime din PIB-ul său, și de pescuit.