Șeful Jandarmeriei Brăila, ridicat de DNA pentru că își gestiona afacerile personale, a fost sancționat disciplinar. Motivul uluitor pentru care i s-a tăiat din salariu

Șeful Jandarmeriei Brăila, colonelul Nicolae Albăceanu, a fost ridicat din București, joi dimineață, de anchetatori ai DNA, pentru a fi condus la percheziții la Brăila. Ancheta procurorilor anticorupție a fost declanșată în legătură cu fapte de exercitare a unor acte de comerț incompatibile cu funcția deținută. Cea mai importantă afacere a lui Albăceanu, potrivit anchetatorilor, era plasarea forței de muncă din Nepal și Sri Lanka.

Nicolae Albăceanu a arătat că nu toate cele 314 ore suplimentare au fost pontate/plătite fără drept

De asemenea, Albăceanu  mai făcea afaceri cu fast-food-uri, restaurante și combustibili, dar aspira către zona imobiliară. În acest sens, accesase diverse fonduri și credite. Se pare că Albăceanu produsese câteva milioane de lei cu aceste afaceri paralele. Colonelul Nicolae Iulian Albăceanu se află la comanda Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila din anul 2021. Numele său apare ca reclamant într-un dosar înregistrat pe 26 februarie 2025 la Tribunalul Brăila.

Pârâți figurează Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Albăceanu a fost sancționat disciplinar cu avertisment de superiorii săi, deoarece a pontat mai multe ore de activitate pentru un plutonier adjunct aflat în subordinea sa. Albăceanu  a solicitat suspendarea ordinului din 29.01.2025 şi a ordinului din 04.12.2024. Cu titlu de excepție, a precizat că în ordinul contestat nu a fost precizat temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică, aspect prevăzut de art. 35 10 alin (3) lit. d) din Legea nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare. Nu a fost stabilită și nici precizată efectiv legislația încălcată și ce sancțiuni disciplinare prevede în acest sens.

Nicolae Albăceanu a arătat că în data de 4.12.2024 i-a fost comunicat ordinul Inspectorului General al Jandarmeriei Române prin care a fost sancționat disciplinar cu sancțiunea ”Avertisment” pentru fapte pe care consideră că sunt imputate în mod neîntemeiat. Cu privire la aceste aspecte a precizat că comanda unității nu poate dispune demararea cercetării administrative la nivelul unității întrucât Art. 7 (2) din INSTRUCȚIUNI nr. 114 din 22 iulie 2013 privind răspunderea materială a personalului pentru pagubele produse Ministerului Afacerilor Interne pentru aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, aprobată prin Legea nr. 25/1999 (în vigoare la data controlului prevede: Nu se stabilește răspundere materială pentru pagube îndoielnice, ipotetice sau eventuale

Pe parcursul întregului raport de control ale cărei opinii s-au reținut și de către comisia de cercetare prealabilă și implicit în ordinul contestat se fac mențiuni dese, insistente si chiar tendențioase, fără a preciza temeiul legal cu privire la faptul că „indicarea/ expunerea împrejurărilor constatate se face fără precizări în ceea ce privește încadrarea juridică a acestora, acest atribut revenind exclusiv organului de urmărire penală”. Comisia de verificare a petiției (care a vizat informații despre activitatea profesională a pltutonierului adj. (r) a evidențiat indicii de nelegalitate doar asupra unor activități (ce s-au constituit în ore suplimentare) din totalul celor 314 ore suplimentare identificate ca prestate de către plt. adj. (r). Drept urmare, nu se poate reține că toate cele 314 ore suplimentare au fost pontate/plătite fără drept.

Șefului Jandarmeriei Brăila i s-a reţinut 30% din salariu

Întrucât aceste aspecte exced competenței unității, a fost sesizat Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București. Astfel, nu se poate dispune cercetare administrativă pentru un prejudiciu care nu este cert, direct, ilicit care să întrunească cumulativ toate condițiile constituirii unui prejudiciu, valoarea pagubei nefiind determinată cu certitudine. Nicolae Albăceanu a mai arătat că se mai susţine că se impută din nou faptul că abordarea sa a condus la interpretări de natură a genera riscuri și vulnerabilități la adresa instituției fără a fi precizate care sunt acestea și fără a fi cuantificate în mod concret. El a solicitat suspendarea efectelor actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă a prezentului litigiu, întrucât este grav vătămat in exercitarea drepturilor salariale pe care le are.

Instanța a menționat că Nicolae Albăceanu a fost sancționat disciplinar cu „avertisment” prin ordinul inspectorului general al Jandarmeriei Române din 04.12.2024. Împotriva acestui act a fost formulată contestație, care a fost soluționată prin Ordinul ministrului afacerilor interne din 29.01.2025. Astfel, în ceea ce privește argumentele reclamantului de natură să justifice inacțiunea sa în a constitui comisii în vedere efectuării cercetării administrative conform normelor din cuprinsul O.G. 121/1998, arătă că: Potrivit prevederilor art. 20 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind; răspunderea materială a militarilor, aprobată prin Legea 25/1999, cu modificările și completările ulterioare, „Comandantul sau șeful unităţii care a constatat sau a luat cunoștință de producerea unei pagube dispune, în scris, de îndată, efectuarea cercetării administrative. Evaluarea pagubelor se face, de regulă, de către comisia de cercetare administrativă din unitatea în care acestea s-au produs”.

Avocatul Jandarmeriei a arătat că susţine cererea de suspendare astfel cum a fost formulată şi a precizat că reclamantului Nicolae Albăceanu i se reţine 30% din salariu de la momentul emiterii ordinului, timp de 6 luni, perioada aplicării sancţiunii disciplinare. Conform declarației de avere, colonelul Abăceanu a încasat un salariu anual de 142.656 de lei de la Inspectoratul de Jandarmi Județean Brăila. Prin întâmpinarea formulată în cauză Inspectoratul General al jandarmeriei Române a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă/neîntemeiată. A invocat inadmisibilitatea cererii de suspendare provizorie întrucât reclamantul nu a indicat temeiul cererii sale în cadrul Legii nr. 554/2004 (acesta neexistând) ci a indicat art. 281 C pr.fiscală, act normativ care nu are nicio legătură cu obiectul cauzei, respectiv contestarea unei sancțiuni disciplinare. A mai precizat că suspendarea executării unui act administrativ se poate cere numai în cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, condiții cumulative, pe care reclamantul nu le-a dovedit.

Colonelul Nicolae Albăceanu a pierdut procesul cu Jandarmeria, dar a formulat recurs

Condițiile impuse de dispozițiile art. 14 trebuie să fie dovedite, astfel că reclamantul trebuie să ofere indicii suficiente de răsturnare a prezumției de legalitate și să facă verosimilă iminența producerii unei pagube, nefiind suficientă simpla sa cerere. Raportat la aceste susţineri, Tribunalul a constatat că argumentele invocate privesc nelegalitatea şi netemeinicia ordinului emis de pârâtul Inspectoratul General al Jandarmeriei Române prin care reclamantul a fost sancționat disciplinar cu sanţiunea „ avertisment”şi reprezintă aspecte asupra cărora ar putea sa se pronunţe exclusiv instanţa competentă sa soluţioneze fondul cauzei. Dezlegarea ce va fi dată acestor probleme de fapt şi de drept de către instanţa investită cu acţiunea în anulare va fi determinantă pentru stabilirea legalităţii actelor administrative atacate.

Pe de altă parte, în raport de motivele invocate de reclamant, pentru a înlătura, chiar şi temporar, regula executării imediate şi din oficiu a actului administrativ, prin suspendarea acestuia, instanţa nu poate aprecia discreţionar necesitatea unei asemenea măsuri, ci doar prin raportare la probele administrate în cauză, care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumţiei de legalitate, fără a se analiza, pe fond, conţinutul actului administrativ. Analizând probaţiunea de la dosar, în procedura sumară a suspendării cu care a fost investită în prezenta cauză, instanţa a constatat că deși reclamantul a depus în susținerea cererii sale o serie de înscrisuri reprezentând corespondența purtată cu Jandarmeria, nu a făcut dovada unei aparenţe de nelegalitate a procedurii de cercetare disciplinară, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

În atare condiţii, instanţa a menționat că nu poate reţine în cauză ca fiind îndeplinită condiţia cazului bine justificat în ipoteza în care, la o privire sumară a actelor emise de cele doua pârâte în procedura de verificare a militarului, acestea apar ca fiind legal întocmite. În raport de aceste considerente, instanţa a constatat că împrejurările de fapt invocate de Nicolae Albăceanu nu sunt susceptibile să creeze îndoieli serioase în privinţa legalităţii desfăşurării procedurii de cercetare diciplinară, iar în absenţa existenţei cazului bine justificat, nu se poate dispune suspendarea aplicării sancțiunii disciplinare, chiar dacă acest fapt ar fi de natură a produce reclamantului o pagubă iminentă, cele două condiţii trebuind întrunite în mod cumulativ. Pe 21 mai 2025, Tribunalul Brăila a respins cererea lui Nicolae Albăceanu. Acesta a formulat recurs, iar următorul termen al dosarului a fost stabilit pentru 17 septembrie 2025.