Senatorul acuzat că a furat un rucsac cu bani, dat în judecată, pentru că nu a restituit o sumă uriașă. Cum s-a terminat totul

Senatorul Gheorghe Daniel Paul Romeo, ales pe listele SOS, partidul condus de Diana Șoșoacă, este cercetat penal pentru furt după ce vineri a luat un rucsac aflat în recepția unui hotel din Piatra-Neamț, în interiorul căruia se aflau o tabletă și suma de 1.500 lei. Cel căruia îi aparținea rucsacul a alertat Poliția, care a văzut, pe imaginile înregistrate, că senatorul și-a însușit rucsacul, care a fost găsit  în portbagajul autoturismului cu care se deplasa .

Senatorul acuzat că a furat un rucsac a împrumutat 50.000 lei de la un cunoscut

Paul Romeo a spus că totul este o confuzie și că a luat rucsacul din greșeală, susținând că a crezut că îi aparține colegului său, Miron Manega. Senatorul, care a demisionat din SOS la începutul lui 2025, este membru în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții. Numele lui Gheorghe Daniel Paul Romeo apare ca pârât într-un dosar înregistrat pe 5 aprilie 2024 la Judecătoria Sectorului 3, al cărui obiect este „pretenții”, în timp ce reclamant figurează C.A.I., o altă persoană fizică.

Conform datelor din dosar consultate de FANATIK, reclamantul a solicitat instanţei să dispună obligarea lui Paul Romeo la restituirea sumei de 50.000 de lei, achitată de reclamant la data de 3.11.2023 cu titlu de împrumut, actualizată cu indicele de inflație de la data scadenței din 28.02.2024 și până la data restituirii integrale a acesteia, plus dobânzi. Reclamantul a arătat că, la data de 03.11.2023, a remis pârâtului Paul Romeo suma de 50.000 lei cu titlu de împrumut în contul deschis pe numele acestuia la o bancă. Acesta a mai arătat că înţelegerea părţilor a fost, conform conversaţiilor pe Whatsapp, ca suma împrumutată să fie achitată cel târziu până la sfârşitul lunii februarie 2024, sens în care, odată cu remiterea sumei prin transferul bancar, reclamantul a menţionat și la detaliile transferului din O.P.-ul nr. 154/03.11.2023 al băncii ca suma de 50.000 lei virată la 03.11.2023 reprezintă ”împrumut scadent 28.02.2024″.

După cum a susținut reclamantul, contrar nenumăratelor asigurări primite din partea pârâtului Paul Romeo, acesta nu si-a executat obligaţia de restituire a împrumutului la scadența convenită din 28.02.2024, situaţie care subzistă și în prezent. Reclamantul a precizat și că, în speranţa soluţionării pe cale amiabilă a situaţiei litigioase intervenite, prin avocat, a transmis pârâtului, prin intermediul aplicaţiei Whatsapp, avertismentul de plată din 29.03.2024, solicitându-i acestuia restituirea împrumutului acordat în cuantum de 50.000 lei, însă Paul Romeo nu a dat curs acestei notificări. În ceea ce priveşte capătul accesoriu de cerere, respectiv solicitarea reclamantului de actualizare a sumei împrumutate de 50.000 lei cu indicele de inflaţie și de obligare a pârâtului la plata dobânzii legale penalizatoare standard, a arătat că, în cuantificarea prejudiciului se raportează la dispoziţiile care reglementează dreptul creditorului la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din simplul fapt al neexecutării, care va cuprinde pierderea efectiv și beneficiul de care acesta a fost lipsit .

În opinia sa, aplicând aceste dispoziţii legale speței deduse judecății, urmează să se observe că cererea privind actualizarea împrumutului de 50.000 lei cu rata inflaţiei, de la data scadenței restiturii împrumutului din 28.02.2024 și până la data restituirii integrale și efective, reprezintă acoperirea pierderii efective pe care reclamantul a suferit-o, iar cererea privind acordarea dobânzii legale aferente împrumutului de 50.000 lei, de la data scadenței restituirii împrumutului din 28.02.2024 și până la data restituirii integrale și efective, reprezintă beneficiul de care reclamantul a fost lipsit în tot acest timp. În acest sens, față de solicitarea reclamantului de actualizare cu indicele de inflaţie a sumei de 50.000 lei ce urmează a fi restituită, a menționat că aceasta este singura modalitate prin care se asigură reclamantului primirea unei sume de bani care are aceeaşi valoare cu cea de la momentul la care împrumutul a devenit scadent.

Paul Romeo a susținut că suma de bani nu i-ar fi fost remisă cu titlu de împrumut

Reclamantul a precizat și că actualizarea unei creanţe nu constituie o dobândă, ci se subscrie obligaţiei principale, întrucât are menirea de a asigura îndeplinirea exactă a acesteia. În caz contrar, prin întârzierea plăţii unui debit se ajunge ca, la data achitării, suma iniţială să nu aibă aceeaşi putere de cumpărare ca cea de la data scadenței, iar acest fapt face ca creditorul să fie păgubit prin neexecutarea exactă a obligaţiei. Referitor la solicitarea de obligare a lui Paul Romeo la plata dobânzii legale penalizatoare standard aferente împrumutului de 50.000 lei, cu titlu de daune-interese moratorii pentru repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligaţiei de restituire a împrumutului la scadență, a apreciat că sunt deplin aplicabile prevederile art. 1535 C.civ., conform cărora „în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii de la scadență până în momentul plaţii, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui sa dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.”

Astfel, a susținut că urmează să se constate ca pârâtul datorează, pentru lipsa de folosinţă a sumei de bani, dobânda legală penalizatoare, de la data scadenței împrumutului din 28.02.2024 și până la data restituirii integrale a acestuia, în sumă de 495.90 de lei la data introducerii acţiunii din 01.04.2024. În consecință, față de toate motivele de fapt și de drept invocate în prezenta cerere, având în vedere atât recunoașterea integrală a creanței datorată reclamantului de către pârâtul Paul Romeo, cât și acordul acestuia cu privire la restituirea împrumutului la scadență („100%”, „poate mai devreme” și „stai liniştit…nu se pune problema”), în cauză a apreciat că în mod just se impune admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată.

Instanța a arătat că între părți s-a încheiat prin simplul acord de voințe un împrumut de consumație în baza căruia reclamantul a pus la dispoziția pârâtului suma de 50.000 de lei, acesta având obligația să restituie împrumutul până la data de 28.02.2024, virarea sumei de bani realizându-se la data de 3.11.2023. În ceea ce privește obligația de restituire, instanța a reținut că atât din conținutul detaliilor indicate în ordinul de plată, cât și din conținutul conversațiilor dintre părți rezultă că suma a fost acordată pârâtului cu titlu de împrumut, acesta din urmă asumându-și obligația de restituire până la data de 28.02.2024, în prezent fiind exigibilă obligația de restituire a sumei împrumutate. Conform extrasului de cont de la data de 19.09.2024, pârâtul a procedat la restituirea către reclamant a sumei de 50.000 de lei. Cu toate acestea, instanța a menționat că va antama o serie de considerente legate de natura raportului juridic dintre părți, față de faptul că pârâtul Paul Romeo a susținut că suma de bani nu i-ar fi fost remisă cu titlu de împrumut.

Instanța l-a obligat să restituie împrumutul actualizat cu rata de inflație

În dosar se arată că contractul de împrumut de consumație este un contract real, care presupune, pentru a fi valabil, simplul acord de voințe al părților, însoțit de tradițiunea bunului. Având în vedere că nu au fost invocate cauze de nulitate ale contractului, dar și că suma de bani a fost remisă, instanța a apreciat că acesta beneficiază de prezumția de validitate, condiția menționată fiind îndeplinită. Cu alte cuvinte, contrar susținerilor pârâtului, remiterea sumei de 50.000 de lei către acesta la data de 3.11.2023 s-a făcut cu titlu de împrumut cu termen de scadență, astfel cum rezultă din cuprinsul ordinului de plată de pus la dosar, confirmat, de altfel, chiar de susținerile pârâtului făcute cu ocazia conversațiilor dintre acesta și reclamant, pe care nu le-a contestat în prezenta cauză.

S-a reținut că între părți s-a încheiat un contract de împrumut de consumație, cu scadența la data de 28.02.2024, dată până la care pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de a restitui reclamantului suma de 50.000 de lei, neinvocând în apărarea sa incidența unei cauze justificative. În acest context, instanța a arătat că la data introducerii cererii de chemare în judecată, Paul Romeo nu procedase la îndeplinirea obligațiilor ce-i reveneau potrivit contractului de împrumut însă acesta a procedat la restituirea sumei de 50.000 de lei către reclamant la data de 19.09.2024. Sancţiunea aplicabilă în cazul lipsei obiectului cererii de chemare în judecată este determinată în funcţie de momentul la care intervine lipsa acestui element esenţial al cererii, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Astfel, în cazul în care cererea de chemare în judecată a fost de la început lipsită de obiect, este incidentă sancţiunea anulării acesteia, iar în situaţia în care cererea formulată de reclamant a avut un obiect care îndeplinea condiţiile prevăzute de lege pentru a învesti în mod valabil instanţa la momentul introducerii sale, însă pe parcurs a rămas fără obiect, atunci acestea va fi respinsă ca fiind rămasă fără obiect. Ca urmare, față de îndeplinirea obligației de către pârât după introducerea cererii de chemare în judecată, instanța a arătat că va respinge ca rămas fără obiect capătul de cerere având ca obiect obligarea acestuia la plata sumei de 50.000 de lei, reprezentând împrumut restant. În schimb, instanța l-a obligat pe Paul Romeo la plata către reclamant a contravalorii actualizării debitului principal (50.000 RON) cu indicele de inflație (în perioada 28.02.2024-19.09.2024), la plata dobânzii legale penalizatoare, calculată asupra debitului principal în valoare de 50.000 RON, de la data de 28.02.2024 și până la data de 19.09.2024 și la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 11.172,90 RON. Această decizie a fost luată de Judecătoria Sectorului 3 pe 5 decembrie 2024.