Singurul cartier dormitor din București în care se găseau 6 întreprinderi, metrou și peste 3.000 de apartamente. 8.000 de oameni lucrau non stop, existau școli, creșe și grădinițe pentru copii

Volumul Orașul neterminat arată care este singurul cartier dormitor din București în care se găseau 6 întreprinderi. Aici exista metrou și peste 3.000 de apartamente. 8.000 de oameni lucrau non stop. Existau școli, creșe și grădinițe pentru copii, după cum arată istoricul Cezar Petre Buiumaci.

Acesta este singurul cartier dormitor din București

În Capitală există în momentul de față 81 de cartiere. Odinioară, unul dintre acestea era văzut ca un cartier dormitor pentru că avea de toate. Nu lipsea nimic din această regiune, unde erau construite peste 3.000 de locuințe.

Acesta era cunoscut pentru faptul că deținea 6 fabrici, metrou și peste 3.000 de locuințe. De asemenea, 8.000 de oameni munceau non-stop în întreprinderile care făceau parte din industria energiei electrice și termice, industria chimică și industria sticlei.

Un număr de aproximativ 8.000 de salariați lucrau în aceste fabrici. Totodată, istoricii arată că industria de medicamente, cea de lacuri și vopsele ocupa un alt loc important în această parte a Bucureștiului. În top trei întreprinderi erau Fabrica Policolor, Fabrica de medicamente și Întreprinderea 9 Mai.

Singurul cartier dormitor din București este, de fapt, Dristor. Tot aici se produceau săruri anorganice. 600 de persoane lucrau în acest domeniu. În aceeași notă, se știe că în zona Dudești a fost construită o centrală electrică de termoficare care deservea, în general, această parte industrială.

„În privința construcțiilor, se dezvoltă zona care se îndreaptă către marea platformă industriala 23 August, anume bulevardul Baba Novac început în anii ’60 și continuat pe toată perioada ulterioară cu zonele Râmnicu Vălcea, Râmnicu Sărat, Fizicienilor continuând pe toate arterele principale al marelui ansamblu construit să deservească plaftorma mai sus amintită.

Ca o completare a zonei adiacente cartierului Titan este sistematizarea cartierului Dristor – Tomis (1981), aflat în perimetrul străzilor Dristor, Istria și Tomis.

Acesta era considerat ca fiind un spaţiu neuniform populat și neuniform construit, cu multe terenuri virane, cu case din materiale nerezistente, caracteristice tipului de cartier vechi, insalubru”, a spus istoricul Cezar Petre Buiumaci, conform b365.ro.

Dristor, singurul cartier dormitor din București

Singurul cartier dormitor din București a fost realizat de arhitecta Anca Moroșanu de la Institutul „Proiect”. Aceasta a propus ridicarea a 4.600 de apartamente cu una, două, trei sau patru camere. Ele urmau să găzduiască circa 12.000 de persoane.

În plus, erau luate în calcul blocuri cu parter și patru etaje, dar și imobile cu parter plus opt etaje. La parterul acestora urmau să fie spații pentru unități comerciale și de prestări servicii. Pe lângă cele două grădinițe și o creșă erau prevăzute a fi construite alte două complexe școlare.

Mai mult, decât atât rețeaua stradală urma să sufere modificări. La Dristor sunt două stații: o stație terminus și una de tranzit. La aceasta din urmă ajunge practic același tren, făcând o buclă mare prin aproape tot orașul.

„Scopul declarat al construirii metroului a fost să ducă la locul de muncă angajații din cartierele „dormitor” pe marile platforme. Astfel că primul tronson al Magistralei I avea o lungime de 8,1 km şi şase staţii: Semănătoarea, Grozăveşti, Eroilor, Izvor, Piaţa Unirii, Timpuri Noi, extinsă în decembrie 1981 cu încă şase staţii între Timpuri Noi şi Republica.

În 1985 reţeaua de metrou ajungea la o lungime de 37,3 km. Ulterior reţeaua de metrou s-a dezvoltat având în 1989 trei magistrale cu 40 staţii și dacă urmăriți traseele magistralelor veți observa că fac legătură între platformele est – vest și nord – sud.

Orașul nu era multilateral dezvoltat, societatea trebuia să devină astfel. În privința Bucureștiului, acesta era principalul centru industrial al țării, iar din această poziție a atras un aflux mare de alogeni într-o perioadă extrem de scurtă.

A fost în plină dezvoltare industrială și cei care au venit aici au avut nevoie de cazare”, a completat istoricul Cezar Petre Buiumaci, mai arată sursa menționată anterior.