Sistemul antigrindină din România, înlocuit după două decenii. Anunțul Ministerului Agriculturii

România a decis să renunțe la utilizarea rachetelor antigrindină, un sistem care a fost folosit timp de aproape două decenii. Această metodă de combatere a grindinei este considerată acum învechită.

Apr 23, 2025 - 15:00
 0  1
Sistemul antigrindină din România, înlocuit după două decenii. Anunțul Ministerului Agriculturii

După aproape două decenii în care a funcționat, sistemul antigrindină din România bazat pe lansarea de rachete este pe cale să devină istorie. Ministerul Agriculturii a decis să suspende tragerile susținând că nu există studii obiective și complexe care să demonstreze clar ce efecte are acest sistem asupra mediului.

România renunță la sistemul antigrindină din România

În prezent, lansările sunt oprite pe termen nelimitat. Ministerul a transmis că nu există o omologare oficială și nici o evaluare științifică reală a impactului asupra precipitațiilor și solului. Cu alte cuvinte, în lipsa dovezilor că rachetele ajută sau nu, s-a decis să se stopeze utilizarea acestui sistem.

În România există 106 puncte de lansare a rachetelor antigrindină, operate din șase centre de comandă. Acestea acopereau aproximativ 25% din suprafața agricolă a țării, o zonă considerată insuficientă de mulți fermieri, mai ales în anii cu vreme extremă, conform Euronews.ro.

Cum funcționau rachetele anti-grindină

Racheta folosită conține o capsă pirotehnică și iodură de argint. Se lansează în nori și, în cădere, eliberează substanța care „sparge” particulele de gheață. Teoretic, în loc să cadă grindina, apare ploaia. Iar mecanismul se autodistruge înainte să ajungă la sol, fără explozie.

România, Serbia, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Bulgaria și Croația folosesc în continuare rachete. Ungaria, în schimb, a trecut deja la un alt sistem, considerat mai ecologic: generatoarele terestre. Acestea trimit iodura de argint în atmosferă printr-un proces de ardere controlată, direct de la sol. Fără explozii, fără riscuri suplimentare, spun susținătorii metodei.

”Au fost realizate patru studii de impact asupra mediului, ultimul în 2019: toate studiile arată că tehnologia nu este nocivă că nu există în sol, apă un nivel e argint peste cantitatea găsită în mod natural. Aici e grindină mare și norul acesta a trecut pe lângă București și la Călărași a dat grindina foarte mare. Efectul e imediat, noi la 6 minute putem vedea efectul lansării rachetelor, daca parametrii de grindina au scazut inseamna ca interventia a avut succes.”, a declarat Ionuț Lazăr, director general Intervenții Active în Atmosferă.

Fermierii au atacat rachetele cu pietre și scânduri. De ce au fost nemulțumiți

De-a lungul timpului, fermierii din România au protestat puternic, fiind nemulțumiți de sistemul respectiv. Unii oameni consideră că rachetele nu numai că nu ajută, dar alungă și ploaia. În anul 2014, situația a scăpat de sub control în județul Vrancea. Fermierii, vizibil nemulțumiți, au atacat o stație de lansare cu pietre și scânduri.

„Fermierii au adresat pe cale pașnică de nenumărate ori problema asta către autorități și nimeni nu le-a răspuns nimic. Noi trebuie să avem în vedere un studiu de impact privind cantitatea de precipitații și aceste stații funcționează fără un studiu”, a spus Teofil Dascălu, președintele Asociației Fermierilor din Vrancea, la vremea respectivă, la Știrileprotv.ro.

Cu toate acestea, tot atunci, autoritățile insistau, spunând că rachetele ajută. „O rachetă în primul rând e un transportator de vectori de iodură de argint acolo în nor, care arde și în loc să apară grindina, apare ploaia”, a spus Gheorghe Căunei Florescu, reprezentant al Sistemului Național Antigrindină. Se pare însă că în prezent Ministerul Mediului s-a răzgândit și a decis să pună stop acestui sistem, după zeci de ani de folosire.

Care este reacția ta?

like

dislike

love

funny

angry

sad

wow