Sondaj INSCOP: Peste 60% dintre români vor ca statul ar trebui să intervină mai mult în economie. Ce cred despre păstrarea valorilor naționale

Un sondaj de opinie realizat de INSCOP arată că peste 60% dintre români își doresc ca statul să intervină mai mult în economie, în timp ce peste 30% vor ca piața liberă să fie mai puțin reglementată. Ce părere au cetățenii despre tradiție și păstrarea valorilor naționale?

Sondaj INSCOP: Ce cred românii despre intervenția statului român în economie

Mai exact, 61,3% dintre respondenți cred că statul ar trebui să intervină mai mult în economie. În schimb, 33% preferă o piață liberă, cu intervenții cât mai reduse din partea autorităților statului. De asemenea, 5,1% dintre români nu au știut ce răspuns să ofere la această întrebare, iar 0,6% nu și-au exprimat opinia.

Sprijinul pentru un rol mai puternic al statului este majoritar la votanții PSD (71%), PNL (68%), USR (61%) și AUR (57%). Femeile (66%) susțin mai mult implicarea statului decât bărbații (56%). 67 % dintre tinerii sub 30 de ani s statului susțin intervenția statului, dar și seniorii peste 60 de ani (62%) împărtășesc această opinie.

Totodată, diferențe apar și în funcție de educația respondenților: 64% dintre cei cu studii medii și 58% dintre cei cu studii superioare susțin o intervenție mai mare a statului. Angajații la stat sunt cei mai favorabili acestui scenariu (72%), dar și 60% dintre salariații din privat au aceeași părere.

Câți dintre susținătorii AUR și USR vor o piața cât mai liberă

De partea cealaltă, 38% dintre votanții USR și 37% dintre votanții AUR susțin o piață cât mai liberă. Sprijinul pentru piața liberă crește odată cu nivelul de educație: 39% dintre cei cu studii superioare preferă această opțiune. Bărbații (38%) și persoanele între 45 și 59 de ani (41%) sunt, de asemenea, mai înclinate spre această variantă.

Mai mult de jumătate dintre români consideră că tradiția și păstrarea valorilor sunt cele mai importante

În privința întrebărilor din chestionar referitoare la „tradiție și valori naționale vs. progres și modernizare”, majoritatea respondenților (58,3%) consideră că tradiția și păstrarea valorilor naționale sunt cele mai importante pentru societate. În schimb, 36,7% pun pe primul loc progresul și adaptarea la schimbările moderne.

Preferința pentru tradiție este dominantă la votanții PSD (67%) și mai ales la cei ai AUR (75%). În schimb, alegătorii USR se poziționează masiv de partea progresului (77%). PNL are un electorat împărțit aproape egal între cele două opțiuni, 43% dintre respondenții PNL fiind pentru păstrarea valorilor naționale.

Observăm că susținerea pentru tradiție este mai puternică în rândul persoanelor peste 60 de ani (66%), al celor cu educație primară (71%) și în mediul rural (64%).

Remus Ștefureac: „Tinerii și persoanele cu educație superioară se orientează masiv către progres și modernizare”

Progresul este mai atractiv pentru tinerii sub 30 de ani (60%) și pentru cei cu studii superioare (61%). Bucureștenii și locuitorii marilor orașe susțin această tendință, la fel și 43% dintre angajații din sectorul privat.

„Aceste opțiuni ale populației pot explica parțial, adeziunea la reprezentări politice specifice populismului conservator. 61,3% dintre români consideră că statul ar trebui să intervină mai mult în economie, în timp ce doar 33% susțin piața liberă cu intervenții minime, iar 58,3% dintre respondenți aleg tradiția și păstrarea valorilor naționale, comparativ cu 36,7% care preferă progresul și adaptarea la schimbările moderne.

Deși ne aflăm în vârful unui ciclu în care acumularea și dezvoltarea economică ale României sunt masive comparativ cu situația de pauperizare generală din urmă cu 20 sau 30 de ani, distribuția inegală a avuției, sentimentul de insecuritate socială, crizele economice, inflația, diversele tendințe ideologice globale, exacerbate de războiul informațional alimentează o cultură economică în care securitatea socială și redistribuirea sunt percepute ca priorități față de eficiența pieței. Aceste percepții sunt chiar mai intense în rândul tinerilor (18-29 de ani), cei mai atașați de ideea că statul ar trebui să intervină mai mult în economie.

Totuși, proporția de o treime din populație pro-piață liberă indică existența unei baze consistente pentru politici de liberalizare, mai ales în anumite segmente socio-demografice.

În ceea ce privește conservatorismul cultural, datele de profil arată că tinerii (18–29 ani) și persoanele cu educație superioară se orientează masiv către progres și modernizare, în timp ce grupele mai vârstnice și mediul rural privilegiază tradiția. Datele Barometrului Informat.ro-INSCOP arată o polarizare generațională și educațională care se poate traduce în clivaje politice și culturale pe termen mediu”, a transmis Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

Sondajul INSCOP a fost realizat în intervalul 1-9 septembrie 2025 prin intermediul chestionarului, fiind folosită metoda CATI (interviuri telefonice) pe un eșantion de 1.103 persoane.