Sondaj Inscop: Procentul uriaș de încredere pe care îl au românii în Vladimir Putin. Cum e văzut Donald Trump

Procentul uriaș de încredere pe care îl au românii în președintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost extras în urma unui sondaj Inscop. Cifrele arată că liderul rus se bucură de un grad ridicat de încredere în rândul românilor, în ciuda războiului din Ucraina.

Inscop: Procentul uriaș de încredere pe care îl au românii în Vladimir Putin

Potrivit cifrelor, Regele Charles pierde din popularitate. Dacă în martie 2024 acesta avea un procent de încredere de peste 56%, în iulie 2025 acesta a ajuns la 45,5%. Cât îl privește pe Donald Trump, 3 din 10 români au încredere în liderul american. La începutul primăverii anului 2024 acesta avea 21,5% încredere, iar în iulie 2025 a urcat până la 30,5%.

De o scădere a avut parte și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Aceasta a avut în martie 2024 un procent de încredere de 34%, în timp ce în iulie 2025 a ajuns la 28,7%. În aceeași situație este și liderul francez Emmanuel Macron. 32% avea în martie 2024, iar în iulie 2025 a scăzut la puțin peste 26%.

O creștere importantă a avut, însă, Vladimir Putin. Dacă în martie 2024 doar puțin peste 11% dintre români aveau încredere în el, în iulie 2025 se bucură de peste 15%.

Liderii importanți care au scăzut în sondaje

Directorul Inscop a explicat aceste diferențe notabile în ceea ce privește gradul încredere față de liderii internaționali. El a vorbit și despre respondenții la sondaj din punct de vedere al simpatiilor politice.

„Încrederea în liderii occidentali (Regele Charles, Sandu, Macron) este în scădere, comparativ cu măsurătoarea din martie 2024, adică înainte de criza provocată de anularea alegerilor prezidențiale. Susținerea lor este concentrată în urbanul educat și în rândul votanților partidelor cu profil pro-occidental (în special USR și PNL), dar mult mai slabă în rândul votanților AUR.

Donald Trump și Vladimir Putin sunt singurii care câștigă încredere, susținerea lor venind din mediul rural, segmente cu educație scăzută și electoratul AUR. Regele Charles rămâne liderul cu cea mai echilibrată susținere politică, însă are un nivel de încredere semnificativ mai scăzut în rândul tinerilor. Maia Sandu și Emmanuel Macron provoacă cele mai mari polarizări între elitele urbane și restul populației, fiind puternic respinși în rural și mai ales de electoratul AUR, pe fondul poziționărilor electorale ale liderului formațiunii”, a explicat Remus Ștefureac.

Cum au ales românii în ceea ce privește încrederea în liderii lumii

Sondajul arată faptul că Regele Charles al Marii Britanii se bucură de o încredere ridicată mai ales din partea votanților PNL și USR, bărbați, persoane cu vârsta peste 60 de ani, cu studii superioare, locuitori din urbanul mic și angajați la privat.

În ceea ce îl privește pe Donald Trump, acesta a fost numit preponderent de votanții AUR, bărbați, persoane cu vârsta peste 60 de ani, cei cu educație medie, locuitori din rural și utilizatori ai TikTok.

Pe Maia Sandu au ales-o mai ales votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitori din București și din urbanul mare. În Emmanuel Macron au încredere votanții PNL și USR, persoane cu educație superioară, locuitori din București și din urbanul mare, angajați la stat. Potrivit acestui sondaj, Vladimir Putin a generat încredere mai ales în rândul votanților AUR, bărbați, persoane cu vârsta între 30 și 44 de ani și utilizatori ai TikTok.

„Pe ansamblu, datele arată o polarizare geopolitică în România între orientarea pro-occidentală a centrelor urbane și simpatiile anti-sistem ale unor segmente rurale și tradiționaliste, influențate de retorica electorală a AUR, ai căror alegători manifestă un nivel de încredere în Vladimir Putin dublu, comparativ cu media populației și de trei sau chiar 4 ori mai mare, comparativ cu votanții PSD, PNL și USR”, a mai spus Ștefureac.

Sondajul a fost realizat în perioada 20-26 iunie 2025 de Inscop pentru platforma informat.ro. Cu scopul aducerii în atenția publică a problemelor ce țin de prezentul și de viitorul țării, datele au fost culese prin intermediul chestionarelor telefonice de la 1.150 de persoane de peste 18 ani.