Soțul Ancăi Alexandrescu se bate în instanță cu fosta parteneră de viață pentru o avere uriașă. Ce bunuri are de partajat medicul Răzvan Ene

Anca Alexandrescu, candidata independentă la Primăria Capitalei, susținută de AUR, se află pe locul 4 într-un sondaj Atlasintel, cu 17,9% din intențiile de vot, după Ciprian Ciucu, candidatul PNL, cu 19.2%, Daniel Băluță (PSD) – 18,6% și Cătălin Drulă (USR)-18,1%. Pe poziția a cincea se află Ana Ciceală (Partidul SENS), cu 7,1%. În intervențiile televizate din campania electorală, Anca Alexandrescu a făcut referire în mai multe ocazii la „soțul meu”.

Soțul Ancăi Alexandrescu a mai fost căsătorit între 2005 și 2017

În presă s-a dezvăluit că este vorba despre medicul ortoped Răzvan Ene, directorul medical al Spitalului Floreasca, șef de disciplină la UMF, șef de secție la Spitalul Floreasca și membru în CA la Spitalul Foișor, aflat în subordinea Primăriei Municipiului București. Anca Alexandrescu a mai fost măritată cu Dan Andronic, jurnalist și consultant, și cu Adrian Diță, fostul președinte al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), cu care realizatoarea TV are doi gemeni.

Și actualul partener de viață al Ancăi Alexandrescu a trecut printr-un divorț. Numele lui Răzvan Ene apare ca pârât într-un dosar înregistrat pe 11 mai 2018 la Judecătoria Sectorului 1, al cărui obiect este „partaj bunuri comune-lichidarea regimului matrimonial”, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Reclamant figurează Delia Fărcășanu, fosta soție a lui Ene, și ea medic de profesie. În dosar se arată că cei doi au fost căsătoriți din anul 2005 până în noiembrie 2017, când au divorțat amiabil, din căsătorie rezultând un copil minor. În timpul căsătoriei, părțile au dobândit mai multe bunuri, care reprezintă masa partajabilă în acest dosar, valoarea lor fiind stabilită conform rapoartelor de expertiză.

Este vorba despre: 1.imobilul reprezentat de apartamentul situat în Bucureşti – în valoare de 226.233 euro; 2. ½ din imobilul din Sectorul 1 – valoare de 212.941 euro 3. imobil teren arabil din judeţul Ilfov în suprafaţă de 1301,454 mp în valoare de 18.256 euro; 4. bunuri mobile în Mahatma Ghandi – în valoare de 35.000 euro; 5. tablouri în valoare de 10.000 euro 6. ceasuri în valoare de 7000 euro 7. argintărie în valoare de 2500 euro. Instanța a reținut că asupra valorii bunurilor mobile părțile s-au înțeles pe parcursul litigiului. De asemenea, asupra imobilului teren din Clinceni, părțile s-au înțeles la valoarea de 14 euro/mp, apreciind derizorie valoarea propusă de expertul judiciar, motiv pentru care instanța va aprecia valoarea acestui imobil conform susținerilor părților, prin raportare la suprafața acestuia și la prețul propus, urmând a considera că acesta are valoarea de 18.256 euro.

Totodată, deși expertul a evaluat acest teren la aproximativ 9.000 euro, poziția procesuală a lui Răzvan Ene a fost aceea că a achitat rate lunare pentru un credit contractat de mama reclamantei pentru finanțarea terenului de aproximativ 24000 euro, astfel că instanța va aprecia că acest teren are o valoare mai mare decât cea stabilită de expertul judiciar. În ceea ce privește cele două autoturisme solicitate de părți a fi incluse în masa partajabilă, instanța a reținut că autoturismul marca Mercedes Benz ML a fost înstrăinat în timpul căsătoriei către fratele lui Răzvan Ene, iar aspecte precum lipsa plății prețului, precum faptul că posesia autoturismului a rămas la pârâtul reclamant, vânzarea fiind una pur fictivă, fără consimțământul reclamantei, pot face obiectul unui alt tip de acțiune, instanța neputând reține la acest moment că bunul mobil autoturism mai face parte din masa partajabilă.

Fosta soție a lui Răzvan Ene a cerut și partajarea patrimoniului a două firme

Mai mult, raportat la autoturismul marca BMW X1, nici acesta nu poate fi inclus în masa partajabilă, contrar susținerilor lui Răzvan Ene, câtă vreme nu a aparținut niciodată soților, ci a aparținut nașilor de cununie ai acestora, părțile neputând împărți un bun care nu a intrat niciodată în patrimoniul lor. Faptul că părțile au fost cele care au plătit efectiv acest bun poate reprezenta temeiul unei alte acțiuni, însă nicidecum nu poate aduce la masa partajabilă un bun proprietatea unor terți, autoturismul fiind înmatriculat pe numele unei societăți comerciale. Raportat la suma de 44.200 euro, instanța a reținut că la momentul pronunțării divorțului, 3.11.2017, această sumă nu mai exista în patrimoniul soților, pentru a putea fi împărțită, această sumă fiind ridicată de către Răzvan Ene la data de 20.07.2017, anterior încetării comuniunii de bunuri. Instanța a notat că această sumă exista într-un cont de economii comun ca fiind parte din încasarea prețului pentru apartamentul din str. Baltagului, vândut cu suma de 84.190 euro, părțile cheltuind o parte din valoarea acestui bun pentru a face investiții și renovări în imobilul din Mahatma Ghandi.

În dosar se arată că, cu privire la solicitarea reclamantei pârâte de a se aduce la masa partajabilă patrimoniile celor două societăți comerciale și să se partajeze contravaloarea părților sociale și dividendele, instanța o apreciază ca parțial inadmisibilă, câtă vreme obiectul partajului îl reprezintă patrimoniul celor doi soți, neputând fi reprezentat de patrimoniul unei terțe persoane juridice, persoană care nu este parte în proces și care continuă să funcționeze. Cu toate acestea, ceea ce ajungea efectiv în patrimoniul lui Răzvan Ene erau dividendele pe care le încasa în calitate de acționar din aceste societăți, acestea putând fi considerate bunuri comune și putând reprezenta obiectul partajului. Analizând dividendele încasate de Răzvan Ene, instanța a reținut că din expertiza judiciară contabilă a rezultat că, de la o firmă, pârâtul nu a încasat niciodată dividende, iar din cealaltă societate a încasat dividende în anul 2017, în cuantum de 2536 lei și 2536 lei, după plata impozitului, aceste dividende reprezentând venituri ale pârâtului în anul 2017, cu care Răzvan Ene a contribuit la întreținerea familiei și la mărirea patrimoniului familiei.

Având în vedere că părțile solicită prin pretențiile deduse judecății ieșirea din indiviziune, cu privire la bunurile dobândite în timpul căsătoriei, instanța a reținut că sunt aplicabile dispozițiile partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil. Astfel, instanța a reținut că sunt aplicabile dispozițiile legale amintite, având în vedere data introducerii cererii de chemare în judecată, și anume 3.09.2019. Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească. Instanța a reținut că ambii soți pretind o cotă de contribuție de 70% fiecare, deși veniturile acestora au fost comparabile pe tot parcursul căsătoriei, ambii profesând ca medici, atât în sistemul de stat, cât și în privat.

Răzvan Ene și fosta soție au făcut apel la decizia instanței

De asemenea, instanța a reținut că pârâtul Răzvan Ene a avut și activități didactice, în mediul universitar, fiind conferențiar universitar în cadrul UMF. Mai mult, ambele părți au pretins ajutoare materiale semnificative în achiziția fiecărui bun imobil din patrimoniul soților, fiind puțin credibile aceste susțineri ale lor, dat fiind faptul că la începutul relației au locuit împreună cu mama reclamantei și cu fratele pârâtului, patru persoane într-un singur apartament, iar ulterior ambele familii dispun de sume mari de bani cu care îi gratifică pe cei doi soți pentru a achiziționa imobile de o valoare semnificativă în București, în zone rezidențiale. Cu privire la contribuțiile exclusive la dobândirea imobilelor, astfel cum pretind ambele părți, instanța a reținut că inițial părțile au dobândit în timpul căsătoriei un apartament în București, str. Baltagului, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5308/06.12.2007, la prețul de 106.890 euro, instanța a reținut că reclamanta pretinde două situații de fapt distincte prin care dorește să convingă că a avut o contribuție exclusivă din partea mamei sale.

Inițial, prin cererea de chemare în judecată, a susținut că mama sa a vândut 3 apartamente în București, din care a obținut 131.000 euro, cumpărând pentru sine un apartament de 80.000 euro, tot în str. Baltagului, iar reclamantei dăruindu-i diferența pentru achiziționarea apartamentului în cauză, completând necesarul sumei cu un credit bancar, iar ulterior, pentru a justifica faptul că imobilul în cauză a fost plătit integral de către mama pârâtului prin virament bancar direct în contul vânzătorului la data de 05.12.2007, schimbă situația de fapt învederată instanței și apreciază că mama ei a încheiat cu părinții reclamantului o înțelegere cu privire la contravaloarea acestui apartament. Pe 22 septembrie 2022, Judecătoria Sectorului 1 a amis în parte cererea Deliei Fărcășanu și a constatat o cotă de contribuţie de 50% a reclamantei şi de 50% a pârâtului Ene Răzvan la dobândirea bunurilor comune, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Instanța a dispus partajarea bunurilor comune şi lichidarea stării de indiviziune cu privire la acestea. A atribuit fostei soții a lui Ene imobilul reprezentat de apartamentul situat în Bucureşti, str. Mahatma Ghandi, bunurile mobile aflate în Mahatma Ghandi, tablourile, ceasurile şi argintăria și a atribuit lui Răzvan Ene cota de 1 din imobilul situat în str. Regimentului, Sectorul 1, Bucureşti, imobilul teren arabil din comuna Clinceni, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 1301,454 mp. De asemenea, a obligat reclamanta pârâtă la plata către pârâtul reclamant a unei sulte de 24.768 euro. La această decizie au formulat apel atât Răzvan Ene cât și fosta sa soție, astfel că dosarul a ajuns la Tribunalul București, iar următorul termen este programat pe 18 martie 2026.