Sporuri uriașe date de o companie de stat cu pierderi de milioane de lei. Deficitul de la fondul de salarii, acoperit prin subvenții de la buget

Un raport recent al Curții de Conturi, realizat în urma unui control ce a vizat perioada 2022-204, a scos la iveală că la Societatea Națională „Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu-Constanța” SA a plătit zeci de sporuri nelegal angajaților. Sporurile au fost acordate deși compania înregistra pierderi de milioane de lei în aceeași perioadă, însă conducerea companiei de stat dă vina pe măsurile Guvernului. În final, deficitul înregistrat la fondul de salarii a fost acoperit tot prin subvenții de la bugetul de stat.

Sporuri de zeci de mii de lei pe lună pentru angajații unei companii de stat

Raportul Curții de Conturi menționează că la finalul anului 2024, Societatea Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu SA a înregistrat pierderi de 8,89 milioane lei, la o cifră de afaceri de 36,5 milioane. Compania, care avea 257 de angajați, este deținută de către Ministerul Transporturilor (60%), Consiliul Județean Constanța (20%) și Fondul Proprietatea (20%).

În urma controlului, auditorii Curții au descoperit că la nivelul companiei de stat din subordinea Ministerului Transporturilor „nu este elaborată o procedură operațională privind modul de stabilire a salariilor angajaților entității, inclusiv a sporurilor și beneficiilor salariale” în baza căreia să se poată stabili în orice moment etapele și prevederile legale care au condus la formarea salariului acordat unui angajat.

Altfel spus, Curtea spune că fără o astfel de procedură nu se poate verifica transparent de ce și cum un angajat a primit un anumit salariu sau un anumit spor, existând riscul ca aceste decizii salariale să fie considerate fără bază legală clară. Mai mult, raportul Curții spune că Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanța a avertizat conducerea companiei de stat, de fiecare dată când înregistra un CCM sau un act adițional, că anumite prevederi pot fi lovite de nulitate, în condițiile în care clauzele nu respectau prevederile legale din Legea dialogului social.

Altfel spus, dacă societatea a introdus în CCM sporuri, beneficii sau alte condiții care nu respectau legea, atunci acele clauze sunt considerate ilegale, iar eventualele sume plătite pe baza acestora ar putea fi considerate nejustificate.

Ce sporuri s-au plătit la Aeroportul Mihail Kogălniceanu

Raportul Curții spune că în cadrul companiei de stat sporurile au fost acordate fără a se ține cont de natura lor sau de scopul pentru care au fost create, ceea ce a condus la posibilitatea suprapunerii acestora. Astfel, documentul Curții arată că cinci salariați din structura economică și de audit a companiei au beneficiat concomitent de două sporuri distincte, ce împreună au ajuns până la 70% din salariul de bază.

„În ceea ce privește sporurile prevăzute în contractul colectiv de muncă pentru diverse categorii de salariați, în funcție de locul în care își desfășoară activitatea, s-a constatat că acestea sunt acordate fără a se ține cont de faptul că, în esență, prin natura lor, aceste sporuri se pot substitui (exemplific în acest sens: sporul pentru risc de control (30%) și sporul de complexitate (25%-40%) acordate concomitent unui număr de 5 salariați din cadrul Serviciului economico-financiar și Aprovizionare, Compartiment Audit Intern, CFG și CFP)”, se arată în raportul de audit al Curții de Conturi.

De asemenea, documentul citat menționează că toți cei 31 de angajați din Direcția Tehnică au beneficiat de sporul de tehnicitate de 10%. Raportul Curții subliniază că natura postului tehnic presupune oricum abilități tehnice, deci acest spor suplimentar nu s-ar justifica.

Concret, doar într-o lună, valoarea sporurilor plătite a fost de circa 30.000 lei. „Din calculul efectuat asupra salariilor angajaților beneficiari de sporurile menționate anterior, a rezultat că în luna octombrie 2024, cuantumul acestora a fost stabilit la o valoare totală de 29.670 lei”.

Conducerea companiei, sancționată de minister

Povestea acestor sporuri avea să se dovedească mult mai complicată. Documentul citat menționează că în anii 2021 și 2022 persoana desemnată să exercite controlul financiar preventiv a refuzat să avizeze bugetul companiei în condițiile în care bugetul de cheltuieli salariale fusese depășit. În plus, aceeași persoană a sesizat atât Ministerul Transporturilor cât și Ministerul Finanțelor cu privire la modul defectuos de efectuare a execuției bugetare.

Ca urmare a sesizării, Ministerul Finanțelor l-a amendat pe directorul general al aeroportului din județul Constanța.

„Ulterior, pentru faptele prevăzute la art.13 alin.(1) lit.e) din OG nr.26/2013, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice l-a sancționat cu amendă contravențională pe directorul general al SN AIMKC SA, conform art.13 alin.(2) din OG nr.26/2013, a întocmit Raport de control și a emis Dispoziție de măsuri obligatorii, în sarcina conducerii entității”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Cum a justificat conducerea aeroportului acordarea sporurilor

Auditorii Curții de Conturi spun că au purtat discuții cu managerii Aeroportului Mihail Kogălniceanu, care au explicat motivele pentru care au recurs la acordarea acestor sporuri pentru angajații companiei. În esență, totul ar fi plecat de la majorarea salariului de bază minim brut garantat în plată, care a crescut în perioada 2022-2024, și  a dus la schimbarea coeficienților grilei de salarizare stabiliți prin CCM.

„Această schimbare a creat diferențe salariale majore între categoriile de salariați, defavorizând salariații înalt calificați din cadrul societății, motiv pentru care în perioada 2022-2024 au fost negociate și acordate sporuri suplimentare, în funcție de complexitatea activității desfășurate”, se arată în raportul Curții de Conturi.

În aceste condiții, conducerea companiei de stat a ales să majoreze cheltuielile salariale pentru a putea păstra „personalul cu nivel înalt de pregătire profesională și disponibilitate crescută de implicare în activități ce au caracteristici ridicate în sfera siguranței și securității aeronautice”. Raportul Curții spune apoi că depășirea bugetului de salarii la finalul anilor 2021 și 2022 a fost acoperită din subvențiile de la Ministerul Transporturilor.

„Precizăm faptul că, diferențele necesare acoperirii creșterii fondului de salarii, luând în considerare veniturile proprii realizate de aeroport, au fost acoperite ca urmare a asigurării finanțării de la bugetul de stat al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, sub forma ajutorului de exploatare”, se mai arată în raportul Curții.

Probleme și cu indemnizațiile conducerii

Aceeași problema ce viza stabilirea salariilor și sporurile angajaților viza și indemnizațiile conducerii SN Aeroport Internațional Mihail Kogălniceanu. Raportul Curții notează că nu există o procedură privind stabilirea indemnizațiilor directorilor și a membrilor Consiliului de Administrație al companiei.

„La nivelul AIMKC S.A. s-a constatat că nu este stabilită o procedură operațională prin care să se poată urmări modul de calcul al indemnizației acordate conducerii societății, membrilor Consiliului de Administrație, precum și orice modificare survenită în cuantumul acesteia pe durata mandatului, cu atât mai mult cu cât remunerația directorilor este stabilită de Consiliul de Administrație”, se arată în raportul citat.

Reamintim că directorul AIMKC are una dintre cele mai mari indemnizații de conducere din rândul șefilor companiilor de stat. Datele publice arată că în luna august acesta a primit o indemnizație de peste 69.000 lei brut.