Video. Zeci de percheziții în România și Monaco în dosarul Nordis. Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, aduși la DIICOT. Update

În cursul zilei de luni, 3 februarie 2025, polițiștii și procurorii DIICOT fac zeci de percheziții domiciliare, în București și mai multe județe, precum și 2 în Principatul Monaco. Acțiunea este legată direct de dosarul Nordis.

UPDATE, ora 14.25. Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au ajuns la DIICOT. Vor fi audiați de procurori

În jurul orei 14.00, Vladimir Ciorbă, principalul acționar al companiei Nordis, alături de soția sa, Laura Vicol, fostă șefă a Comisiei juridice din Camera Deputaților, au fost aduși de polițiști la sediul DIICOT.

Cei doi urmează să fie audiați în dosarul de înșelăciuni imobiliare realizate prin compania Nordis. Asaltați de jurnaliștii prezenți la DIICOT, cei doi nu au vrut să ofere declarații.

Din informațiile celor de la Știripesurse, familia Ciorbă o are ca avocat pe Giorgiana Hosu, nimeni alta decât fosta șefă a DIICOT. Se pare că de mai multe luni familia Ciorbă cooperează cu DIICOT și DNA, pentru a obține un tratament favorabil.

Procurorii DIICOT au descins în dosarul Nordis: zeci de percheziții în România și Monaco

Conform unui comunicat al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, luni dimineață au loc 65 de percheziții în România și Monaco, într-un dosar penal privind ”săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală”.

Aceste verificări au loc în deja celebrul dosar Nordis. Mai multe surse media notează că, printre cei vizați, se numără și acționarul principal Nordis, Vladimir Ciorbă. De altfel, luni dimineață, soția acestuia, Laura Vicol, fosta șefă a comisiei juridice din Camera Deputaților din partea PSD, a scris pe Facebook: ”A început spectacolul”.

În România, perchezițiile celor de la DIICOT au loc în Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Bistriţa-Năsăud şi Prahova. Ancheta vizează 72 de suspecți: 40 de persoane fizice și 32 de firme. Potrivit DIICOT, gruparea funcționa din 2018 și era structurată pe trei niveluri ierarhice, operând printr-un sistem piramidal în domeniul imobiliar.

”Cercetările efectuate, până la această dată, vizând 72 de persoane (40 de persoane fizice şi 32 de persoane juridice), au relevat că, începând cu anul 2018, trei dintre acestea ar fi iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere.

Acesta ar fi conceput şi pus în aplicare un mecanism infracţional complex, constând în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare, sub acoperirea mai multor societăţi comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienţi (cumpărători), delapidarea fondurilor societăţilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor în urma executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare, evidenţierea de operaţiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat, ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat”, a transmis DIICOT.

DIICOT: Peste 195 de milioane de euro, încasați ca avans de la clienți

Procurorii mai arată că, în perioada 2019-2024, liderii grupului infracţional organizat, prin intermediul a 5 societăţi comerciale, ar fi încasat de la clienţi persoane fizice sau juridice cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări şi mobilier), peste 957.000.000 de lei (peste 195 de milioane de euro).

”Fondurile astfel constituite ar fi fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracţional organizat, transferuri către persoane juridice, societăţi afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar şi diverse cheltuieli voluptorii, de aproximativ 346.000.000 de lei şi 2.400.000 de euro”, mai spun procurorii.

Tot în intervalul 2019-2024, suspecții ar fi indus în eroare, în urma executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiţionale şi contracte de vânzare cumpărare având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidenţiale, mai multe persoane fizice şi juridice, în mod direct sau indirect.

Au făcut asta ”prin intermediul angajaţilor societăţilor cu atribuţii în vânzări, prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase constând în finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor, către un număr mare de clienţi, afirmarea unor procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea nejustificată şi repetată a semnării contractelor prin prezentarea deformată a realităţii obiective şi prin presarea clienţilor cumpărători să accepte alte termene şi condiţii dezavantajoase, invocarea unor impedimente inexistente la semnarea contractelor (neplata taxelor şi impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme nefavorabilă, pandemie sau conflictul armat de la graniţa cu Ucraina)”.

Metodele folosite de gruparea suspectată

DIICOT mai explică DIICOT faptul că metodele folosite de grupare au inclus și ”vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligații neinserate inițial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pe o perioadă lungă de timp, intenția de a folosi apartamentele edificate în interes propriu – pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terțe persoane sau membri ai grupării fără notificarea clientului, interdicția notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, asumarea în scris a obligației de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relațiilor contractuale sub sancțiunea plății unor daune de valori mari care descuraja orice demers judiciar al clienților”.