Vot istoric în diaspora. Participare triplă față de 2024. Peste 350.000 de români au votat până sâmbătă la ora 20.00. Update

Votul în diaspora a început joi seara, la ora 22.00 (ora României), când primele secţii de votare s-a deschis la Auckland, în Noua Zeelandă. Pe baza estimărilor prezenţei la vot în primele 24 de ore de la deschiderea urnelor, sociologii anticipează o prezenţă la vot fără precedent a conaţionalilor noştri care locuiesc în străinătate.

Update, ora 20.00. Românii se îngrămădesc la vot în diaspora: peste 350.000 s-au prezentat la urne

Conform datelor oferite de Autoritatea Electorală Permanentă, până sâmbătă, 3 mai 2025, la ora 20.00, s-au prezentat la urne 355.483 de români din diaspora, comparativ cu sub 200.000 de români în 2024.

Prezența la urne, la general, se apropie de 2%. Cei mai mulți alegători români din străinătate au votat în Italia – 61.222, Germania – 57.150, Marea Britanie – 53.915, Spania – 44.987 și Republica Moldova – 32.432.

Update. Aproape 250.000 de români au votat în diaspora până sâmbătă la ora 15.30

Datele în timp real de pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente arată câ până sâmbătă, la ora 15.30, peste 240.000 de români aflaţi în străinătate îşi exercitaseră deja dreptul de vot la primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Cei mai mulți alegători români s-au prezentat la urne în Italia (36.251), Germania (35.510), Marea Britanie (33.252), Spania (29.090), Republica Moldova (24.799) şi Franța (10.642).

În cele 965 de secții de votare organizate în străinătate poate vota orice cetățean român cu drept de vor care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă are sau nu domiciliul ori reședința în afara României.

Românii din Italia, fruntaşi la prezenţa la urne

Prezenţa la vot în străinătate este până în momentul de faţă cu mult mai mare decât la alegerile din noiembrie, iar sociologul Marius Pieleanu estimează că în acest ritm numărul total la sfârşitul celor trei zile de votare va depăşi un milion.

„Putem să presupunem niște lucruri. În prima zi de vot, avem o prezență de trei ori mai mare decât în noiembrie anul trecut. Nu sunt situații cu caracter exemplar. E o situație generală. O întâlnim în Spania, Italia, Marea Britanie, Franța. Nu sunt cifre de sondaj, ci de participare.

Colegii din Avangarde îmi spuneau că putem să atingem în turul întâi o prezență de 70% la vot, ceea ce mi se pare foarte mult. Dacă lucrurile continuă așa, e posibil să atingem o prezență de peste un milion de oameni la vot (în diaspora, n.r.). În noiembrie 2024 au fost 800.000 de mii, deci acest rezultat poate fi depășit ușor și s-ar putea ajunge la o participare de 65% – 70%”, a spus Marius Pieleanu, la Antena 3 CNN.

De trei ori mai mulţi români din diaspora prezenţi la urne, decât în noiembrie

Până sâmbătă dimineaţă la ora 07.00 votaseră 120.931 de români din diaspora. Spre comparaţie, la alegerile din 24 noiembrie 2024, până la acelaşi moment îşi exprimaseră opţiunea de vot puţin peste 45.000 de conaţionali. Ţările în care românii din diaspora s-au mobilizat cel mai mult sunt, în ordine, Italia, Germania, Spania, Marea Britanie şi Republica Moldova.

Pe baza dinamicii votului din diaspora, directorul institutului de sondare Avangarde estimează o prezenţă masivă la urne şi în ţară, unde urnele se vor deschide duminică dimineaţă, la ora 07.00. În plus, acesta prevede o mobilizare şi mai mare a diasporei pentru turul doi, posibil un record de participare la scrutin.

„Cred că în turul doi votul determinant va fi al celor care locuiesc conjunctural sau temporar sau pentru o lungă durată în străinătate. Cred că în turul doi vom avea o participare și mai mare în străinătate, ceea ce ar bate toate bornele de performanță în materie de participare de până acum.

Concluzia este că există o stare de nemulțumire față de ceea ce s-a întâmplat în România. Cei care fac parte din elitele noastre intelectuale, care sunt tineri la studii sau care sunt la primul sau la al 2-lea scrutin (la care participă) vin mai degrabă dintr-o conștiință a importanței votului. Dar cea mai numeroasă categorie este reprezentată de cei care vin cu un vot de frondă, de sancțiune față de ceea ce s-a întâmplat în România. Ne place, nu ne place, trebuie să spunem acest lucru”, a mai explicat Pieleanu.