California – simptomul unei Americi fragmentate. Cum încearcă Donald Trump să restabilească ordinea în SUA, analiza unui expert în securitate

Statul California are un teritoriu de aproape două ori mai mare decât cel al României şi o populaţie de aproape 40 de milioane de locuitori. În astfel de condiţii nu-i de mirare că guvernatorul său se poate considera echivalentul unui preşedinte de ţară sau, cel puţin, să aspire la puterile depline acestuia. Conflictul actual din statul California este aşezat de experţi tocmai în acest spectru al dorinţei de putere ale guvernatorului Gavin Newsom, în antiteză cu dorinţa lui Donald Trump de a face ordine în ţară şi a-şi îndeplini promisiunea electorală de a-i deporta pe migranţii ilegali.

Guvernatorul Newsom a proiectat la nivelul întregii Californii ce a făcut la San Francisco

Gavin Newsom este din anul 2019 guvernatorul Californiei și a fost reales pentru un nou mandat în 2022. Înainte de asta, a fost primar al orașului San Francisco, unul dintre cele mai frumoase orașe din lume, dar care în timpul mandatului său de primar a devenit din ce în ce mai distopic, după cum scrie Douglas Murray în „The Spectator Word”, un rai al celor fără adăpost, migranţilor ilegali şi al narcomanilor furioşi. „A devenit perfect normal să mergi pe orice stradă și să crezi că ai fost transferat într-un film cu zombi, cu nemuritori împingându-şi cărucioarele în care-şi duceau resturile”, este imaginea zugrăvită de autor şi pe care ulterior Gavin Newsom, o dată ajuns guvernator, avea să o proiecteze la nivelul întregului stat California.

Sub mandatul său, migranții ilegali au fost practic stimulaţi să vină aici, persoanele fără adăpost s-au bucurat de o toleranţă nemaiîntâlnită în America, traficul şi consumul de droguri au ajuns la cote uluitoare și, peste toate astea, s-a creionat imaginea că forțele de ordine ar fi dușmani al poporului. De aici rezultă şi imaginea demonică cu care sunt prezentate acestea de posturi de televiziune precum CNN.

Expertul în securitate Hari Bucur Marcu trăieşte peste Ocean, este şi cetăţean american şi explică de la faţa locului această abordare media a conflictului. „În materie de opțiuni politice americane, CNN este declarat un post anti-Trump și, prin extensie, anti-partidul Republican. Ca urmare, redactarea știrilor se face cu acest defect de parțialitate. Deși câteva vedete care exageraseră cu anti-trumpismul au părăsit între timp CNN (inclusiv din conducerea postului), nu pentru că erau anti-Trump, ci pentru că pierduseră audiența celor care se săturaseră de exagerări din ălea, orientarea propagandistică antitrumpistă a postului nu a fost abandonată”, a scris acesta într-o postare pe Facebook.

Iar dacă orientarea este antitrumpistă, în fruntea criticilor preşedintelui  republican îl găsim pe însuşi guvernatorul democrat al Californiei, Gavin Newsom, „care are ambiții declarate și evidente de a deveni imaginea, dacă nu chiar leaderul Partidului Național american, partid aflat în criză majoră de leadership, în condițiile în care baza socială a partidului a devenit extrema stângă americană, populată masiv cu imigranți ilegali”, după cum apreciază Hari Bucur Marcu.

Numărul migranţilor ilegali din SUA s-a dublat în mandatul lui Joe Biden

Se estimează că între 10 și 12 milioane de persoane au intrat ilegal în SUA în cei patru ani de președinție a lui Joe Biden – aproape dublând numărul imigranților ilegali din țară. Trump și-a îndeplinit deja promisiunea din campanie de a sigila granița de sud, astfel încât numărul celor care încă intră în țară prin această rută abia dacă este de ordinul zecilor. Dar Trump este, de asemenea, hotărât să își îndeplinească promisiunea din campanie de a-i expulza pe cei care nu ar trebui să se afle pe teritoriul SUA. El și Tom Homan, supranumit „Ţarul frontierelor”, au spus clar că acordă prioritate expulzării celor peste o jumătate de milion de migranți ilegali din SUA, despre care se crede că au cazier judiciar.

„Așa că, în mod natural, guvernatorul californian Newsom este practic obligat să devină imaginea acelei baze a partidului, care protestează zilele astea în California și în alte locuri, împotriva politicii Adiminstrației Trump de alungare din Statele Unite a ilegalilor primiți de Biden (ba chiar ademeniți de Biden, ori de cine formula deciziile la Casa Albă, că nu se mai știe exact cine conducea America, pe vremea mandatului său)”, explică Hari Bucur Marcu.

Tulburările izbucnite în Los Angeles săptămâna aceasta nici măcar nu au fost rezultatul faptului că echipa lui Homan a reținut simpli migranți ilegali. Ei căutau persoane implicate în activități infracționale, însă o parte a stângii americane, în frunte cu guvernatorul Gavin Newsom şi primarul oraşului Los Angeles, Karen Bass, au preferat să arunce vina asupra forțele de ordine, deşi toată lumea a putea vedea imagini cu activiști de stânga mascați care îi scuipau pe polițiști și aruncau cu pietre în ei.

„Toate gesturile, toate vorbele, toate atitudinile sale, referitor la subiectul demostrațiilor violente de stradă in Los Angeles poartă această amprentă a imaginii pe care Newsom vrea să și-o creeze, mai ales în rândul propriilor săi simpatizanți. Pe de cealaltă parte, îl avem pe președintele Donald Trump, a cărui cea mai mare realizare din primele patru luni de mandat este închiderea frontierei de stat cu Mexicul, astfel încât, de la multe mii de cazuri zilnice de pătrundere ilegală în Statele Unite s-a ajuns la câteva zeci”, constată Hari Bucur Marcu.

Migraţia ilegală a făcut să explodeze traficul cu Fentanyl, cartelurile mexicane s-au îmbogăţit înzecit

Cum o problemă generează o alta, poate mai mare, expertul în securitate spune că traficul ilegal de migranţi a atras după sine o creştere exponenţială a traficului de droguri, comerţul cu Fentanyl atingând cote record.

„Valul de imigrări ilegale a prilejuit un trafic amplu cu Fentanyl (un opioid sintetic, cu substanța activă produsă în China), care a provocat moartea a zeci, dacă nu sute de mii de americani. Apoi, același val de imigrări ilegale a prilejuit un masiv trafic de persoane, căruia i-au căzut victime sute de mii de femei și tot sute de mii de copii (nici acum nu se știe unde au ajuns în America câteva sute de mii dintre acești copii). Ca să nu mai vorbim despre faptul că cartelurile mexicane s-au îmbogățit înzecit, de pe urma valului de imigranți veniți prin Mexic, din toată lumea, la încurajarea Administrației Biden”, mai afirmă Hari Bucur Marcu.

Democraţii încearcă din răsputeri să îl împiedice pe Donald Trump să îşi ducă la îndeplinire planul de deportare a migranţilor ilegali, ei apelând la judecători pentru stoparea acestor acţiuni. Explicaţiile şi acţiunile lor ulterioare, care au degenerat în acţiuni violente de stradă, le aflăm tot de la expertul în securitate de peste Ocean.

„Au apelat la judecători pe care tot ei îi promovaseră, pentru a da ordine de oprirea programului, au atacat în justiție baza legală a programului de deportare în masă, au invocat principiul de drept că, deși imigranții au fost acceptați în masă să intre în America (au primit ordine individuale să se prezinte în fața unui judecător, doar că acele prezentări erau programate în următorii 3 – 5 ani), deportarea lor ar trebui făcută om cu om, fiecare caz trecut printr-o curte de justiție, au ales cazuri nominale pe care să le susțină mediatic, au votat împotriva pachetului legislativ care prevede, printre altele, finanțarea pentru următorii ani a programului de deportări, iar de câteva zile încoace, în California, au încurajat demonstrații de protest, care au devenit violente (deși politicienii democrați/liberali zic că nu încurajează violența)”, spune acesta.

Demonstranţi cu steaguri Hamas şi care ard drapelele SUA

În ceea ce-i priveşte pe demonstranţi, aceştia sunt în parte migranţi ilegali, disperaţi că zilele lor pe pământ american sunt pe sfârşite, dar dincolo de această latură Hari Bucur Marcu remarcă şi o perspectivă primejdioasă. Pe imaginile apărute pe reţelele de socializare au putut fi văzuţi manifestanţi care flutură steagul Hamas, al Mexicului sau al altor state latino-americane, în timp ce aruncă în foc drapelul SUA.

„Dacă avocații administrației Trump se vor duce în instanțe cu aceste imagini, atunci când se vor judeca cauzele prin care democrații încearcă să invalideze apelul la legislația privind invazia, care ar justifica deportarea în masă, pe bază de decizie prezidențială, vor putea arăta că există o legătură directă între imigranții ilegali, invadatori în masă și statele ai căror cetățeni sunt. Ceea ce ar face irelevant întregul caz constituit de democrați, pe tema asta”, consideră Hari Bucur Marcu.

Expertul în securitate a răspuns şi la marea întrebare de ce a apelat Donald Trump la militari, măsură atât de criticată de rivalii democraţi ai preşedintelui SUA.

De ce a chemat Donald Trump Garda Naţională

„Deoarece există precedente, cele mai recent fiind din vara anului 2020, când demonstrațiile de stadă devenite violente (soldate în final cu pagube materiale de miliarde, cu zeci de vieți omenești pierdute, cu mii de membrii ai forțelor de ordine răniți, cu mii de inculpați pentru acte de violență) ar fi putut fi ținute sub control prin prezența gărzilor naționale din statele respective, doar că guvernatorii acelor state sau primarii acelor orașe au refuzat oferta președintelui de atunci al Americii, care nu întâmplător era același Donald Trump, doar că de data aceea era Președintele cu numărul 45, iar acum este 47.

Diferența este că, în urmă cu cinci ani, Trump a ridicat din umeri, când guvernatorii și primarii au refuzat oferta sa de a curma violențele, distrugerile, victimele, prin trimiterea Gărzii Naționale, pe când acum a intervenit din prima, chiar dacă guvernatorul Newsom s-a opus. Ba chiar l-a și chemat pe Trump în judecată, că cică ar fi încălcat Constituția (nu e nicio lege pe care să o fi încălcat), apelând la Garda Națională”, îşi încheie Hari Bucur Marcu postarea.

O treime din persoanele fără adăpost din SUA trăiesc în California

Pentru guvernatorul Gavin Newsom situaţia actuală din Los Angeles poate fi momentul de cotitură al carierei sale politice şi mizează totul pe o carte, care speră să-i aducă nominalizarea democraţilor pentru alegerile prezidenţiale din 2028. Asta în ciuda faptului că statul pe care îl guvernează, California, nu este un exemplu de succes nici măcar în rândurile gânditorilor de stânga. Ezra Klein a publicat recent o carte în care analizează eșecul politicii progresiste, folosind tocmai California drept exemplu.

Aici, în California, oamenii se confruntă cu cel mai ridicat cost al vieţii din toată SUA, iar rata criminalității este în continuă creștere, sporind cu un procent de 13%, conform ultimului raport FBI, în timp ce la nivel naţional a fost în scădere.

Deși doar în perioada 2018-2022 California a cheltuit peste 24 de miliarde de dolari pentru programe de combatere și prevenire a fenomenului persoanelor fără adăpost, criza acestora s-a agravat mult sub conducerea lui Newsom. Din 2007 până în 2022, numărul persoanelor fără adăpost a scăzut cu 10% la nivel național, dar a crescut în California cu un procent uimitor de 31,6%, potrivit Departamentului pentru Locuințe și Dezvoltare Urbană din SUA. De altfel, în California se află o treime din persoanelor fără adăpost din Staele Unite, iar guvernatorul Newsom este departe de a avea o rezolvare a problemei. În plus, în ciuda acuzaţiilor pe care i le aduce lui Donald Trump, opinia publică americană înclină să fie de partea preşedintelui republican. Un sondaj CBS arată că 54% dintre americani susțin deportările, iar directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, este convins că acest procent se va mări după ce Garda Națională va pune capăt violenţelor din California.