Care este numele real al lui Dragoș Anastasiu. Secretul ”discret” al omului cu tăierile de salarii din Guvernul Bolojan

Dragoș Anastasiu, antreprenorul de succes metamorfozat în vicepremier pentru reformă în Guvernul României, are un nume mai puțin cunoscut.

Numele ascuns al vicepremierului care taie salarii

Tehnocratul din cabinetul Bolojan sau Elon Musk de România – așa cum a fost numit – Dragoș Anastasiu mai are un nume pe care nu-l cunoaște aproape nimeni. Devenit celebru cu emisiunea ”Imperiul Leilor”, antreprenorul s-a reinventat și a devenit ”omul cu tăierile” din Guvernul României.

Dragoș Anastasiu a fost numit vicepremier al României în Guvernul condus de Ilie Bolojan, având ca principală responsabilitate coordonarea reformei administrației publice și eficientizarea activității instituțiilor statului. Anterior, el fusese cooptat la Cotroceni de către președintele Nicușor Dan în postul de consilier.

Decizia 336/2025, privind stabilirea atribuțiilor lui Anastasiu în calitate de viceprim-ministru, conține și un element de surpriză. Acesta se referă chiar la numele patronului companiei Eurolines, care și-a oferit serviciile pentru a scoate România din impas.

Dragoș Anastasiu are un nume „de afară”

În decizia semnată de Ilie Bolojan, noul vicepremier al României se prezintă sub numele de Michael-Dragoș Anastasiu. Alăturarea prenumelui ”Michael” reprezintă o surpriză, pentru că omul de afaceri se prezintă întotdeauna cu numele de botez, Dragoș Anastasiu.

Potrivit informațiilor publice consultate de FANATIK, prenumele „Michael” nu apare în numele de naștere al lui Dragoș Anastasiu, fiind introdus ulterior ca al doilea prenume – și astfel apare în acte sub forma legală Anastasiu Michael Dragoș. În schimb, la instituirea insolvenței pentru una dintre firmele sale, firma Touring Eurolines SA este deținută de Anastasiu Michael Dragoș, confirmând că această formulare apare oficial în documente legale.

De asemenea, numele complet Michael Dragoș Anastasiu apare în toate documentele oficiale, cel puțin în ultimele două decenii.

Cine este omul din spatele reformei statului român

Născut pe 5 iunie 1964 în București, Dragoș Anastasiu a emigrat în Germania în 1982, unde a studiat medicina la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt. După obținerea titlului de doctor în medicină în 1993, a activat ca medic la Spitalul Universitar St. Markus din Frankfurt până în 1995. Este posibil ca Anastasiu să-și fi adăugat prenumele Michael în perioada petrecută în Germania, pentru a căpăta o rezonanță internațională percepută mai gravă și mai serioasă.

La începutul anilor 2000, a renunțat la cariera medicală pentru a deveni antreprenor în România, înființând grupul Eurolines și dezvoltând afaceri în turism, transport și hoteluri. De asemenea, a fost președinte al Camerei de Comerț Româno-Germane și a fost implicat în diverse inițiative de reformă administrativă și digitalizare.

În prezent, el continuă să joace un rol activ în mediul de afaceri și în administrația publică, având atribuții semnificative în domeniul reformei statului și eficientizării activității instituțiilor publice

În această funcție, Anastasiu are atribuții esențiale în procesul de elaborare și avizare a proiectelor de acte normative în domeniul reformei statului și eficientizării activității instituțiilor publice. De asemenea, el avizează proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Educației și Cercetării.

De ce i se spune Elon Musk de România lui Dragoș Anastasiu

Anastasiu promovează un model de reformă inspirat din mediul privat, axat pe obiective clare și măsurabile (SMART), transparență și responsabilitate. El mizează pe stabilirea unor termene precise și a monitorizării progresului pentru a asigura implementarea eficientă a reformelor.

În ceea ce privește companiile de stat, Anastasiu propune măsuri radicale pentru eficientizarea acestora, inclusiv restructurarea consiliilor de administrație, reevaluarea sistemului de remunerare și analiza individuală a fiecărei companii. Pentru firmele de stat care înregistrează pierderi mari, se iau în considerare măsuri precum închiderea, formarea de joint-venture-uri sau vânzarea activelor neutilizate.