Câți bani a dat Ministerul Apărării pentru achiziția de armament în 2025. Suveraniștii, speriați că-i trimite Bolojan la război

Unul dintre liderii AUR a anunțat că partidul va strânge semnături pentru suspendarea președintelui în condițiile în care România va trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina. Anunțul vine după ce în ultima lună, în special în zona de influență suveranistă, a circulat informația falsă cum că, la data de 04 septembrie, România va trimite trupe, de data aceasta, pe frontul din Ucraina.

Cât a plătit Ministerul Apărării pentru achiziția de tehnică militară

Potrivit unei informări oficiale transmise de către Ministerul Apărării, de la începutul anului 2024 și până la data de 29 iulie 2025, la nivelul MApN au fost angajate fonduri de 41,22 miliarde lei (fără TVA) pentru achiziția de tehnică militară. Suma este echivalentă cu circa 8,3 miliarde de euro.

„În privința contractelor de achiziții, este de menționat că, în perioada 01.01.2024 – 29.07.2025, la nivelul Ministerului Apărării Naționale, au fost angajate fonduri în valoare de 41.222.316.696,39 lei fără TVA”, se arată într-un comunicat al MApN

Trebuie precizat că, pentru anul 2024, întreg bugetul Apărării a fost de circa 8 miliarde de euro, suma alocată pentru achiziția de tehnică militară fiind de 3 miliarde de euro. Bugetul pe anul 2024 al MApN arată că suma alocată inițial pentru achiziția de echipamente militare a fost de 71 miliarde lei (circa 14 miliarde euro), dar din acestea, doar 16 miliarde lei (3 miliarde euro) au fost plătite efectiv în 2024, restul fiind angajamente ce vor fi executate ulterior.

Conform datelor oficiale ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) pentru „active fixe și echipamente militare”, România a plătit aproximativ 2,6 miliarde euro pe achiziția de tehnică militară (mai puțin de 1 % din PIB). Asta ar însemna că în anul curent, ministerul a plătit circa 5,7 miliarde de euro pentru achizițiile de tehnică militară.

Aproape 50 de contracte de achiziție pentru MApN

Ministerul nu precizează strict despre ce contracte ar fi vorba, însă printre cele mai mari contracta semnate anul trecut de către MApN se numără achiziția a 54 obuziere autopropulsate K9 Tunet și echipamente aferente din Coreea de Sud, cu producție parțială în România, contract semnat în iunie–iulie 2024 cu o valoare de 920 milioane dolari și, probabil cel mai mare contract din istoria țării, achiziția a 32 de avioane F-35. În acest ultim caz, este vorba de un contract de 6,5 miliarde dolari.

MApN a precizat însă că, de la începutul anului 2024, ministerul a încheiat 47 de contracte și acorduri-cadru privind achizițiile de tehnică militară.

Mai exact, este vorba de 22 de proceduri competitive, 5 negocieri fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, 15 comenzi prin Agenția NATO de Sprijin şi Achiziții (NSPA) și 5 proceduri specifice aferente contractelor de tip Scrisoare de ofertare şi acceptare (Letter of Offer and Acceptance – LOA).

Suveraniștii, deranjați de cheltuielile pentru apărarea României

Informațiile furnizate de către MApN apar într-o interpelare formulată de către Lidia Vadim-Tudor, fiica fostului lider extremist, în prezent deputat ales pe listele celor de la AUR. În interpelarea ei, formulată la data de 15 iulie, aceasta vorbește de „presupusa criză bugetară” care ar fi invocată de către Guvern „pentru a justifica tăieri în domenii vitale precum sănătatea și educația”.

„În timp ce populației i se cere „solidaritate” prin măsuri de austeritate, se pare că industria de armament beneficiază de prioritate absolută, fără transparență, fără dezbatere publică, fără o strategie națională clară și asumată public”, spune deputata AUR.

Ministerul Apărării răspunde acuzațiilor privind lipsa de transparență și a dezbaterii publice subliniind că instituția militară a respectat obligațiile legale „solicitând aprobarea prealabilă a Parlamentului României pentru iniţierea procedurii de atribuire, în cazul în care valoarea estimată a contractului, fără TVA, a fost egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 100.000.000 euro”.

Deputata cere apoi MApN să explice ceea ce ea numește „această discrepanță majoră”, anume faptul că „populației i se cere austeritate, în timp ce bugetul Apărării crește exponențial fără un control democratic real”.

Ministerul îi răspunde apoi că bugetul instituției este aprobat la fel ca oricărui alt ordonator principal de credite și că Strategia națională de apărare, documentul pe care sunt fundamentate achizițiile de tehnică militară, a fost aprobată de către Parlamentul României.

De la frica de război la suspendarea președintelui Dan

În perioada în care deputata AUR se plângea că Ministerul Apărării cumpără tehnică militară în mod netransparent, în grupurile suveraniștilor circula fake-news-ul cu privire la intrarea României în război. Ba mai mult, de data aceasta era avansată și data de 3 septembrie.

La câteva zile distanță, Ministerul Apărării a reacționat și a publicat o dezmințire oficială cu privire la această informație, subliniind că clipul în care premierul Bolojan anunța chipurile intrarea țării noastre în război e fals. „Acest subiect nu are nici o legătură cu realitatea, nu are nicio bază reală și reprezintă încă o încercare de destabilizare și de a spori teama generată de războiul de agresiune pe care Federația Rusă îl desfășoară în prezent în Ucraina”, transmitea MApN.

Astăzi, când la nivelul liderilor europeni se discută posibilitatea trimiterii unor trupe de menținere a păcii, deci după înghețarea conflictului, liderii AUR susțin că vor acționa pentru suspendarea președintelui Dan, în cazul în care România va trimite trupe fără un referendum.

„Având în vedere lipsa de legitimitate a actualei Puteri politice şi dorinţa evidentă a românilor de a nu fi implicaţi în conflictul din Ucraina, este evident că o decizie trebuie luată doar după consultarea poporului.

În cazul în care Preşedintele Nicuşor Dan nu va catadicsi să convoace acest referendum şi va insista, alături de Guvern, pe ideea trimiterii de trupe româneşti în Ucraina, atunci AUR va lua în calcul declanşarea strângerii de semnături necesare suspendării şi demiterii din funcţie a şefului statului”, a precizat Adrian Axinia, vicepreședinte AUR.

Președintele Dan a declarat însă în mod repetat că țara noastră nu va trimite trupe pentru menținerea păcii în Ucraina, susținând că el nu crede în intențiile Rusiei de a accepta un acord de încetare a focului și că cea mai bună strategie este de a crește presiunea asupra Moscovei prin ajutorul militar dat Ucrainei.