Câți bani aduce la buget o companie de stat cu venituri de un milion de lei. Suma, de opt ori mai mică decât indemnizațiile conducerii. „Duc profituri în buzunare personale”
În România funcționează circa 1.400 de companii cu capital de stat, marea majoritate pe pierdere, însă și cele pe profit nu aduc un aport semnificativ la buget
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2025/06/profit-companie-stat.jpg?#)
FANATIK a scris recent despre cazul inedit a două companii din stațiunea Mamaia, deținute de Ministerul Economiei, și care, dintr-un profit inițial de peste un milion de lei, la bugetul de stat ajung doar 10.000 de lei. Acestea sunt doar două din cele peste 1.400 de companii deținute de statul român fie prin autoritățile centrale, fie prin intermediul celor locale. O situație similară vedem și la o altă companie, aflată de această dată în subordinea Ministerului Agriculturii.
Dividende de câteva mii la bugetul de stat
Autoritățile au pus în dezbatere publică propunerea pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2025 a companiei Piscicola Călărași SA. Compania funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii, 99,9% din acțiunile firmei fiind deținute de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, agenție aflată în subordinea aceluiași minister.
Pentru anul în curs, conducerea ministerului a propus venituri de 895.000 pentru compania Piscicola Călărași SA. Compania estimează că va opera pe profit în acest an, în condițiile în care a estimat cheltuieli totale de 849.300. De aici ar rezulta un profit brut de 45.700 lei, sau 38.390 lei după plata impozitului pe profit de 7.310 lei.
Din această sumă, la bugetul de stat sub formă de dividende ar urma să ajungă doar 32.490 lei, adică circa 6.500 euro, sau doar 3,6% din cifra de afaceri a companiei.
Anul trecut, la o cifră de afaceri de puțin peste 730.000 lei, compania de stat a realizat un profit net de 36.604 lei. Firma este pe profit începând cu anul 2018, însă profitul companiei nu a depășit niciodată pragul de 100.000 lei, cel mai bun an fiind 2022, când a obținut un profit de 90.000 lei.
Astfel, profitul net obținut în ultimii șapte ani de către Piscicola Călărași SA a fost de 481.763 lei.
Ce profit a scos o firmă privată în aceeași perioadă
Evident, valoarea profitului companiei de stat este relativă atât la domeniul de activitate cât și zona în care își desfășoară activitatea sau perioada specifică. Totuși, putem analiza rezultatele financiare ale unei societăți din același județ, cu același domeniu de activitate (acvacultura în ape dulci) pentru o imagine comparativă, chiar dacă nu definitivă.
Spre exemplu, Piscicola SA are o cotă de piață de 8,19% în județul Călărași între firmele cu același domeniu de activitate. Compania privată Piscicola Iezer SRL este firma situată imediat în fața companiei de stat, cu o cotă de piață de 8,95%.
Această firmă a avut anul trecut o cifră de afaceri similară, 806.000 lei, și un profit net mai mic decât cel realizat de Piscicola SA – 19.300 lei. Însă, dacă ne uităm pe anii anteriori, situația este una cu totul diferită. Dacă ne uităm pe aceeași perioadă (2018-2024), vedem că firma privată a raportat și profituri de peste 1,5 milioane lei, având cinci ani cu profituri de peste 200.000 lei.
Per total, în cei șapte ani luați în calcul, firma privată a declarat un profit net de 3.182.979 lei, adică de peste șase ori mai mare decât cel declarat de Piscicola Călărași SA.
Un sfert din veniturile companiei, pentru indemnizațiile conducerii
Revenind la Piscicola Călărași SA, se observă că din totalul cheltuielilor de 849.000 lei, 135.000 lei reprezintă taxele și impozite plătite, și alți 521.000 lei, cheltuieli de personal. Din această sumă, 255.000 lei au reprezentat cheltuielile cu salariile, asta în condițiile în care compania nu are decât 4 angajați.
În același capitol bugetar se observă însă că bugetul pentru indemnizațiile directorilor și administratori este de 257.000 lei, adică peste un sfert din veniturile companiei. Suma este de aproape 8 ori mai mare (7,93) decât dividendele plătite la bugetul de stat.
Potrivit site-ului companiei Piscicola Călărași SA, Consiliul de Administrație al companiei este format din trei administratori: o consilieră de la Primăria Sectorului 4, un finanțist, fost director financiar în Hidroelectrica și un angajat al Companiei Municipale Imobiliara București.
Fostul ministru al economiei din partea USR, Claudiu Năsui, spune că aceste companii acționează practic în interesul conducerii „vremelnice”. Acesta spune că ne aflăm în fața unei probleme clasice în literatura economică (principal-agent), adică cum ne putem asigura că oamenii din fruntea acestor firme acționează în concordanță cu interesele acționarilor firmei (statul român) și nu interesele personale.
„Companiile de stat sunt ale administratorilor vremelnici. Cele mai multe dintre ele sunt practic căpușate. Un acționariat privat are un interes clar în a controla activitatea conducerii mult mai clar decât politicianul care i-a pus în funcție. Nu mi se pare normal ca un sfert din veniturile companiei să meargă la indemnizațiile conducerii. Soluția este să privatizăm aceste companii. Noi nu am terminat ce am început la Revoluție”, a declarat, pentru FANATIK, Claudiu Năsui.
„Aceste companii, cele mai multe dintre ele, nu sunt pe profit pentru că cele mai multe cheltuieli sunt umflate. Veniturile sunt mai mereu de dimensiunea cheltuielilor, în loc să genereze venituri, profituri, ele generează niște cheltuieli care duc profituri în buzunare personale.
Normal că nu e normal ca un sfert din veniturile unei companii să meargă pe indemnizațiile conducerii. Asta este proprietatea de stat. E un sat fără câini, e proprietatea tuturor și a nimănui. Nu înțeleg de ce statul trebuie să se ocupe de pescuit. De ce trebuie să avem mii de astfel de companii? Furtișagul e general în România și dacă cineva nu intră să facă curățenie în chestiile astea avem o mare problemă”, a declarat, pentru FANATIK, și profesorul de economie Cristian Păun.
Singurele companii de stat care fac profituri mari sunt cele din din sectorul energetic, plus câteva excepții, majoritatea în situații de monopol. „Probabil că profitul real ar fi imens, dar e sifonat și aici. El ar putea fi mult mai mare, sau tarifele mult mai mici în energie. Nu întâmplător noi plătim cel mai tarif la energie din Europa. Pentru că sunt ascunse acolo tot felul de cheltuieli și profituri ale băieților deștepți”, a mai declarat acesta, pentru FANATIK.
Care este reacția ta?






