Ce făceau de Paște Nicolae și Elena Ceaușescu. Meniul de sărbători și cerințele speciale pe care le aveau liderii comuniști

Nicolae și Elena Ceaușescu nu erau adepții tradițiilor religioase. Ei nu mergeau la biserică, nu rosteau urarea „Hristos a înviat” și nici nu țineau postul. În loc să respecte obiceiurile pascale, soții Ceaușescu preferau să se bucure de câteva zile de relaxare și de mesele copioase de la Snagov, departe de ochii publicului. Iată ce făceau, de fapt, de Paște Nicolae și Elena Ceaușescu.

Ce făceau de Paște Nicolae și Elena Ceaușescu. Nu erau credincioși

În prima zi de Paște, dimineața, soții Ceaușescu se odihneau. După prânz, începea „distracția”. Deși nu țineau cont de partea spirituală a sărbătorii, meniul de Paște era respectat cu strictețe. Pe masa celor doi se regăseau ouă roșii, friptură de miel, cozonac și alte preparate tradiționale considerate un lux pentru românii de rând în anii ’80.

Cozonacul era făcut chiar în ziua de Paște, de menajera Suzana Andreiaș. Aceasta era prezentă tot timpul în casa Ceaușeștilor încă din anii ’60. Era responsabilă de gătirea mâncărurilor simple, dar gustoase, alături de bucătarii personali ai cuplului prezidențial. După-amiezile, soții Ceaușescu se distrau, dar nu oricum. Aceștia organizau jocuri de volei, partide de șeptică, șah, împreună cu alți demnitari.

Cum se distrau soții Ceaușescu în zilele de sărbătoare

Soțiile oficialilor, chemate și ele la Snagov, aveau rolul de a-i ține „companie” Elenei Ceaușescu, care evita orice discuții despre religie sau tradiții. Prezența demnitarilor era obligatorie, chiar și în zi de sărbătoare. Dacă Ceaușeștii plecau la Snagov, toți ceilalți erau obligați să-i urmeze. Lavinia Betea, istoric și autoare a mai multor cărți despre viața familiei Ceaușescu, a povestit că „grupul” nu putea fi lăsat liber, tocmai pentru a evita formarea unor „grupuri fracționiste”.

„Dacă ei se deplasau acolo, implicit și ceilalți demnitari cu soțiile urmau traseul tovarășilor. Îi țineau permanent sub ochi, pentru a nu-și face un alt program sau să se întâlnească într-un «grup fracționist». Programul comun era același – mese, volei, șeptic, șah pentru bărbați, plus bârfă pentru femei. Respectau tradiția doar la ceea ce puneau pe masă într-o asemenea sărbătoare. Consumau miel, cozonac, aveau și ouă roșii”, a povestit istoricul Lavinia Betea pentru Gândul.ro.

Totuși, distracția și mesele copioase s-au schimbat radical după ce președintele dictator al României, Nicolae Ceaușescu, a fost diagnosticat cu diabet. Atât el, cât și soția lui, au început să respecte o dietă controlată. Au renunțat la dulciuri și mâncăruri prea grase, chiar dacă bucătarii și menajera lor continuau să prepare mâncăruri de sărbătoare. Porțiile erau moderate, iar deserturile restricționate.

Potrivit sursei citate, fiica acestora, Zoia Ceaușescu, a avut o perioadă în care a încercat să se apropie de Dumnezeu. S-a botezat, a ținut post și a încercat să învețe diverse treburi de gospodină. Cu toate acestea, având o familie pentru care religia nu conta, criza religioasă a trecut rapid.