Ce îi forțează pe români să își caute al doilea lor de muncă. Experții explică spre ce domenii se orientează: „Doresc să evite dependența de un singur angajator”

Schimbările economice din ultimul timp au făcut ca tot mai mulți români să își caute al doilea loc de muncă. Nevoile financiare au devenit tot mai apăsătoare, astfel că mulți angajați au luat decizia că este necesar să muncească mai mult pentru a reuși să se întrețină.

Câți angajați români au un al doilea loc de muncă

Nu doar realitatea de pe piața muncii arată asta, ci și nivelul inflației și statisticile care vorbesc despre cifre în continuă creștere. Potrivit cifrelor de pe eJobs, există 5.484.637 de CV-uri pe platformă. Dintre acestea, 1,6 milioane de aplicări au fost înregistrate de la începutul anului 2025 și până acum. Circa 232.000 din ele au fost pentru job-urile part time. Asta înseamnă o creștere cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Mai mult, aproape o treime din aplicări sunt pentru locuri de muncă remote. Asta arată că cei interesați de astfel de job-uri de fapt caută să lucreze în plus, pe lângă locul principal de muncă.

Statisticile arată și faptul că, la finalul anului 2024, din cei peste 667.000 de contracte individuale de muncă, aproape 510.000 de salariați aveau mai multe contracte la angajatori diferiți. Astfel, cei peste 500.000 de angajați cu două joburi reprezintă 11% din totalul angajaților din 2024.

De ce își caută românii al doilea job

Interesante sunt motivele pentru care un număr tot mai mare de români iau decizia de a se angaja într-un al doilea loc de muncă. Experții dau vina pe criza economică din România și la creșterea prețurilor la bunuri și servicii.

„În contextul economic actual, tot mai mulți români optează pentru un al doilea loc de muncă, în special în regim part-time sau remote, pentru a-și suplimenta veniturile și a face față creșterii costului vieții. Conform datelor recente, numărul aplicărilor pentru joburi part-time a crescut cu 10% în primele luni ale anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, iar oferta de astfel de locuri de muncă a înregistrat o creștere de 20%”, declară Corina Neagu, expert HR, pentru FANATIK.

Motivele principale pentru această tendință includ, după cum afirmă mentorul:

• Creșterea costului vieții și inflația: scumpirile accelerate din ultimul an obligă românii să muncească mai mult pentru a-și acoperi cheltuielile zilnice;
• Modificări fiscale și instabilitate economică: schimbările legislative, precum Ordonanța 156/2024, au condus la creșterea taxelor și la reducerea veniturilor nete, determinând aproximativ 30% dintre angajați să caute surse suplimentare de venit;
• Flexibilitatea muncii remote: aproape o treime dintre aplicările pentru joburi part-time sunt pentru poziții remote, permițând angajaților să îmbine mai ușor două locuri de muncă;
• Diversificarea surselor de venit: mulți români doresc să evite dependența de un singur angajator, căutând stabilitate financiară prin multiple surse de venit.

În ce domenii se caută locuri de muncă part time

Domeniile în care se caută cele mai multe posturi part time, și mai ales remote, sunt în retail, call-center/BPO, servicii, marketing/publicitate/PR, IT/Telecom, turism, servicii financiare. Pe de altă parte, procentul cererii pentru joburi full time a scăzut. De menționat este și faptul că cererea pentru locuri de muncă part time în străinătate este de doar 1,9%. Explicația ar putea fi faptul că, pentru români, joburile full time oferă mai multă stabilitate în timp. În același timp, cele part time, ca al doilea lor de muncă, aduc un plus financiar lunar.

În ceea ce privește salarizarea, joburile part time îi ajută pe cei ce vor să își rotunjească veniturile. Potrivit datelor Salario, media netă a salariilor din România, pentru un loc de muncă part time, este de 3.000 de lei pe lună. Așteptările sunt, desigur, mai mari, însă există domenii care depășesc media și care nu duc lipsă de doritori.

„Domeniile cel mai bine plătite pentru aceste poziții includ construcțiile (4.000 de lei), transportul/distribuția (3.500 de lei) și e-commerce (3.500 de lei)”, mai spune specialistul în recrutare și resurse umane.

Explicația Corinei Neagu privind nevoia românilor de a lucra în plus este faptul că aceștia dau dovada unei dorințe de adaptare într-un context economic dificil la nivel național și a unui viitor incert din acest punct de vedere.

„Această tendință reflectă adaptarea românilor la provocările economice actuale, prin căutarea unor oportunități suplimentare de muncă pentru a-și menține sau îmbunătăți nivelul de trai”, a conchis aceasta, pentru FANATIK.

Pe eJobs.ro, una dintre cele mai importante platforme de recrutare, sunt disponibile peste 22.000 de locuri de muncă. Dintre acestea, 5.120 sunt part-time și 544 sunt remote.

Câte contracte de muncă poate avea un român

Potrivit legislației din țara noastră, un angajat poate avea câte contracte de muncă dorește. Există, însă, o condiție, și aceasta este ca numărul de ore de muncă efectuate pe săptămână să nu depășească 48 de ore. Contractele pot fi atât la același angajator, cât și la angajatori diferiți.

Art. 35, alin. 1 din Codul Muncii arată că: „Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care își exercită acest drept”. Interesant este faptul că, deși se menționează suprapunerea programului de lucru, în cazul în care acest lucru se întâmplă, nu există nicio sancțiune dispusă pentru acest lucru.

De menționat este, totuși, că numărul contractelor de muncă nu scutește pe nimeni de plata contribuțiilor la stat. Singura excepție o fac cei ce lucrează pe drepturi de autor. Aceștia nu vor mai plăti contribuții la pensii și sănătate, însă nici nu se vor bucura de beneficiile pe termen lung ale muncii prestate.

Există mai multe tipuri de contracte de muncă: pe perioadă de terminată, pe perioadă nedeterminată, part time și full time. Contrar credinței populare, un job part time nu înseamnă, mereu, 4 ore lucrate pe zi. Un loc de muncă part time poate avea și program de 6 sau 8 ore, în funcție de cum sunt distribuite orele săptămânal și lunar.

Există și domenii în care nu pot exista contracte de muncă multiple. Ne referim la parlamentari, care nu pot avea în paralel și o funcție publică, și la medici, care nu pot lucra, în paralel, și într-o farmacie, de exemplu.