Ce nu știai despre cele două cazuri de lepră din România: cum se transmite și care sunt primele simptome

Două cazuri de lepră confirmate în România au readus în atenție o boală considerată dispărută. Ce nu știai despre modul real de transmitere, de ce este nevoie de contact prelungit pentru infectare și cât de protejată este, în prezent, populația generală?

După patru decenii de absență, lepra revine în România. Care sunt riscurile în 2025

După mai bine de 40 de ani de la ultimul caz oficial, lepra a reapărut în România la începutul lunii decembrie 2025, fiind confirmate două cazuri la un salon SPA din Cluj‑Napoca. FANATIK a contactat un medic cu experiență în domeniul bolilor infecțioase, pe Adrian Marinescu, director medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București, pentru a explica ce presupune această boală.

Boala Hansen, cunoscută și sub numele de lepra, este o infecție bacteriană rară care afectează pielea și nervii periferici. Aceasta nu se transmite prin contact casual și are un tratament eficient, conform protocoalelor internaționale.

„În cazul bolii Hansen, așa cum este cunoscută lepra, intervalul de timp până în momentul în care apar simptomele, și aici mă refer în primul rând la leziunile cutanate, care practic mă duc mai ușor cu gândul către diagnostic, poate fi un interval extrem de lung chiar de ani. 

Când poate fi pus un diagnostic de boala Hansen?

Ca urmare, este foarte greu, aproape imposibil de pus un diagnostic până în momentul în care nu apar leziunile cutanate. De ajutor este doar contextul epidemiologic în care, de exemplu, în cazul de față cele două femei au locuit în casă cu o persoană, cu mama, care avea deja diagnosticul.

Altfel, n-ar avea cum să rezulte atât de ușor la un control în cazul persoanelor care vin să lucreze în România”, a ținut să claridice Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase și director medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București.

Cât de ușor se poate transmite lepra?

Pe lângă dificultatea diagnosticării, medicul precizează că pentru ca boala să se transmită la o altă persoană este nevoie de expunere prelungită și apropiată, de exemplu prin tușit sau strănut repetat al unei persoane infectate. De asemenea, contactul direct poate fi o cale de transmitere, dar doar în cazuri de apropiere îndelungată.

„Transmiterea se face prin intermediul secrețiilor respiratorii. Exact cum se întâmplă și cu infecții respiratorii. Dar se transmite mult mai greu decât gripa sau COVID-ul. Nu e un termen de comparație. Cineva care tușește sau strănută, dar o face în mod repetat. O altă modalitate este prin contactul direct. Ca să se transmită trebuie să fie un caz foarte apropiat și prelungit.

De obicei se descriu cazurile legate de familie, focar familial. Cum s-a întâmplat și în acest caz. Deci probabilitatea, chiar dacă nu e zero, este una mică, ca cei care au venit într-un contact sporadic să facă boală”, a adăugat specialistul în boli infecțioase, pentru FANATIK.

Ce obligații medicale au fost ignorate și cum ar fi putut fi prevenite cazurile în România?

Adrian Marinescu a subliniat că, dincolo de contextul epidemiologic, ar fi trebuit respectate anumite proceduri de raportare și monitorizare a stării de sănătate: „Ele, în mod normal, ar fi trebuit să anunțe și în țara de origine, care e o zonă endemică, că au stat în casă cu o persoană infectată. Fiind în contact direct, ar fi trebuit să fie monitorize, lucrul care foarte probabil că nu s-a întâmplat. 

Mai departe, ele ar fi trebuit să anunțe când au venit în România. Sau, în mod clar, să raporteze la serviciu eventualele boli sau probleme medicale. Dar de la ce ar fi trebuit să se facă până la ce s-a întâmplat în realitate, în mod clar e o diferență și o distanță mare”, a punctat Marinescu despre cazurile de lepră din România.

Ce greșeli medicale au dus la transmiterea bolii?

Un alt aspect important, menționat de specialistul contactat de FANATIK, este că transmiterea bolii ar fi putut fi evitată dacă tratamentul ar fi fost aplicat corect.

„De asemenea, e discuția de ce mama care a avut un diagnostic n-a fost tratată corect. Dacă ar fi fost tratată corect, n-ar fi trasmis mai departe. Sunt multe semene de întrebare și oricum nu vom avea un răspuns, pentru că nu vorbim de o țară europeană și nu vorbim de o situație care să fie controlată corect din punct de vedere medical și epidemiologic.

Ideal e, dacă are leziuni cutanate, să fie și tratate. Pentru că cineva care e tratat de lepră, în cel mai scurt timp, poate chiar 24 de ore, nu mai transmite. Așa trebuia să se întâmple”, a mai mărturisit directorul medical de la Institutul „Matei Balș” din București.

Cum se tratează lepra și ce riscuri există dacă nu este tratată

Întrebat despre tratamentul bolii Hansen și despre riscurile în cazul în care boala nu este tratată corespunzător, medicul primar de la boli infecțioase a detaliat că terapia standard presupune administrarea a trei antibiotice, conform protocoalelor europene, pe o perioadă de 6 până la 12 luni. Această combinație permite vindecarea completă și previne transmiterea bolii.

„Tratamentul este cu antibiotice și vorbim în principiu de asociarea a trei antibiotice. Sunt mai multe protocoale, dar dacă mergem după varianta europeană, sunt anumite antibiotice. Se administrează pentru o perioadă de timp care variază între 6 luni și 12 luni, deci o perioadă lungă.

Boala, în momentul în care nu este tratată, după un interval lung de timp, de ani de zile, și aici ne uităm la ce vedeam în timpul istoriei, poate să ducă într-adevăr la complicații neurologice importante și la un moment dat, se poate ajunge inclusiv la deces.

De la complicații grave la cazuri controlate

Dar se întâmplă într-un timp lung și se întâmplă doar la persoane care nu sunt tratate. Asta pentru că înainte nu aveam antibiotice și atunci nu aveau o variantă sau că nu au un diagnostic pus la timp. Dacă nu s-au prezentat la medic, atunci evident că acest lucru se poate întâmpla.

Însă, în timpurile noastre lucrurile se rezolvă. Și asta, chiar și în zonele endemice, pentru că în momentul de față sunt zone endemice în multe locuri din lume. În Africa, Asia, în America Latina. Dar sunt cazuri izolate și nu sunt probleme. Lucrurile sunt ținute sub control”, a mai declarat acesta, în final, pentru FANATIK.

Reapariția leprei în România după peste 40 de ani

După mai bine de patru decenii fără cazuri confirmate, lepra a reapărut în România la începutul lunii decembrie 2025. Autoritățile sanitare din Cluj‑Napoca au confirmat primul caz la o femeie care lucra ca maseuză într-un salon SPA, iar alte trei angajate sunt în curs de evaluare pentru simptome similare. Ulterior, al doilea caz a fost confirmat la o altă angajată, iar ceilalți doi angajați rămân sub monitorizare medicală.

Ministerul Sănătății a subliniat că riscul pentru populația generală este foarte scăzut, deoarece lepra se transmite doar prin expunere prelungită la o persoană netratată. În plus, tratamentul antibiotic, administrat conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, reduce rapid contagiozitatea imediat după inițiere.

Autoritățile au luat măsuri imediate pentru a limita orice posibilă răspândire: suspendarea activității salonului, dezinfecția completă a spațiilor și controale medicale pentru toți angajații, precum și intensificarea procedurilor de igienizare.