Creatura rară care a fost observată pe teritoriul României. E cel mai rapid animal de pe planetă și un prădător teribil. A început să cuibărească din ce în ce mai frecvent și în orașe

Creatura rară care a fost observată pe teritoriul României este cel mai rapid animal de pe planetă. În același timp, este un prădător teribil. Preferă locurile naturale, dar în anumite zone a început să cuibărească și în orașe.

Creatura rară observată pe teritoriul României. E cel mai rapid animal de pe planetă

Este vorba despre șoimul călător, o specie de pasăre din familia falconidelor. Una dintre abilitățile deosebite ale acestei păsări este viteza cu care zboară sau coboară. Potrivit unor specialiști, pasărea zboară cu aproximativ 380 km/h, fiind cel mai rapid animal de pe planetă.

Este o pasăre răpitoare de talie medie. Femela este mult mai mare decât masculul, cu 15 – 20%. Lungimea corpului acestei păsări este de 38 – 51 cm, iar greutatea medie este de 550 – 1500 de grame. Anvergura aripilor șoimului călător este cuprinsă între 89 și 113 cm.

Masculii și femelele au coloritul asemănător, dorsal fiind gri-ardezie, iar pe partea ventrală este albă, cu dungi fine și negre. Au o mustață caracteristică neagră și lată, care iese în evidență pe fondul alb al obrazului. În cazul masculilor, albul este mai intens.

Șoimul călător se numără printre speciile cu cea mai largă răspândire pe planetă și se întâlnește pe toate continentele, în afară de Antarctica. Este o pasăre cu foarte multe subspecii. În România, șoimul călător cuibărește în zonele înalte și muntoase și preferă zonele calcaroase. În zona Carpaților Occidentali sunt cele mai multe efective.

La noi în țară, șoimul călător este o specie sedentară, dar cu mișcări ample, mai ales în cazul exemplarelor tinere. Iarna sunt prezente în orașe, fiind atrase de sursele de hrană, mai ales de porumbei. În sezonul rece, exemplarele din regiune nordice coboară spre sud, în zonele mai temperate, potrivit pasaridinromania.sor.ro.

Șoimul călător este necrofag, dar se hrănește, în general, cu porumbei sau cu alte păsări de talia acestora. Obișnuiește să vâneze în zori și la asfințit și poate repera un porumbel în zbor de la o distanță care depășește 8 kilometri.

În zonele de litoral, aceste păsări se hrănesc cu specii marine, precum petreli sau pescăruși. Consumă, mai rar, și alte tipuri de pradă, cum ar fi micromamifere, inclusiv lilieci, șopârle sau insecte de talie mare. În fiecare zi, specia are nevoie de 100 de grame de hrană.

Unde a fost văzută pasărea în România

În luna martie 2025, șoimul călător a fost observat pe teritoriul României. Pe 22 martie, pasărea a fost văzută în localitatea Văcărești din județul Harghita, după cum arată datele înregistrate pe rombird.ro. Un exemplar a fost văzut și pe 23 februarie, în Mamaia-Sat, județul Constanța. Pe 12 februarie, a fost observată în Sănduleşti, județul Cluj.

Există și înregistrări din ianuarie. Pe 25 ianuarie, șoimul călător a fost văzut în Odorheiu Secuiesc (județul Harghita). Există și alte înregistrări din ianuarie, perioadă în care specia a fost văzută în județele Brăila, Sibiu, Bihor, Prahova, Ilfov și chiar în municipiul București.

La nivel mondial, populația acestei specii este estimată preliminar la 140.000 de indivizi. Populația din Europa este estimată la 14.900 – 28.800 de perechi. La nivel european, tendința este crescătoare în ultimii 40 de ani, după declinul din anii 60 – 70′. Este o specia clasificată cu “risc scăzut”.

Populația din România este estimată la 135 – 250 de perechi, iar tendința populațională e considerată crescătoare. În alte țări, șoimul călător a început să cuibărească și în orașe. La noi în țară, însă, preferă doar zonele naturale.

În Europa, perioada de reproducere începe în februarie – martie, dar și în aprilie, la latitudini mai mari. Femelele depun 3 – 4 ouă, pe care le clocesc timp de 29 – 32 de zile. După 35 – 42 de zile, puii părăsesc cuibul, fiind deja apți de zbor.

Perechile cuibăresc izolat, iar mărimile teritoriilor variază în funcție de disponibilitatea hranei. Cuibul este amplasat în zonele stâncoase și deschise, pe polițe, dar poate cuibări și pe sol, în tundră. În zonele urbane, pasărea cuibărește pe clădiri înalte sau pe alte structuri.

Alte detalii despre șoimul călător

Utilizarea pe scară largă a DDT, care a dus la scăderea grosimii cojii ouălor, ceea ce a provocat spargere și mortalitate embrionară sau a puilor, a reprezentat principala amenințare a acestor păsări. Pesticidele organo-clorinate au fost, însă, interzise, iar populația și-a revenit.

Braconajul la cuib reprezintă amenințarea din prezent, dar și păsările deja zburătoare. În multe zone de pe glob, specia este folosită pe scară largă la șoimărit. Columbofilii văd șoimul călător ca pe o amenințare pentru porumbeii voiajori, așa că practică braconajul.

În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, șoimii călători au fost distruși în mod intenționat pentru a nu prinde porumbeii mesageri, întrucât aceștia transportau mesaje importante.

Un lucru interesant despre șoimul călător este faptul că ochiul acestuia este mai mare decât cel al omului. Pasărea își observă hrana de la altitudini de 300 de metri.