Cum a dispărut ”magia” puștiului de la Next Star? Specialist: ”Drogurile de azi sunt mai periculoase decât acum 10 ani”

În doar opt ani, Rareș a ajuns de la un copil inteligent, pasionat de știință, într-un dependent de droguri. Ce s-a întâmplat în acești ani cu băiatul care își făcea mândră familia? De ce un copil, care are la dispoziție tot ce își dorește pentru a crește armonios și a-și găsi un loc bun în societate, ajunge să moară la 20 de ani, după ce a fost filmat în convulsii, pe TikTok?

Unde a dispărut magia lui Rareș, puștiul de la Next Star?

Moartea prietenului lui Vlad Pascu reprezintă un puternic semnal de alarmă la nivel de societate, care dă frisoane părinților de adolescenți și nu numai.

În urmă cu opt ani, Rareș era un copil vesel, care făcea ”magii” la emisiunea ”Next Star” de la Antena 1. La doar 13 ani, el îi avea alături, pe scenă, pe artiștii Dorian Popa și Pepe. Opt ani mai târziu, același băiat se zbătea între viață și moarte, în garajul dealerului său.

Specialiștii au atras atenția de multă vreme asupra faptului că drogurile reprezintă un flagel care nu mai ține cont de vârstă sau statut social. Faptul că un adolescent provine dintr-o familie ”bună” și că are acces la o educație aleasă nu-l mai pune la adăpost de aceste tentații.

”Când un copil „dintr-o familie bună” ajunge să moară de supradoză la 20 de ani, e clar că avem de-a face cu un cumul de factori — psihologici, sociali, emoționali — nu doar un eșec individual, ci și un dezechilibru la nivelul întregului sistem din jurul său.

Când spunem „familie bună”, ne referim la statut social ridicat (educație, bani, poziție), lipsa violenței sau abuzului aparent și oferirea de oportunități: educație, vacanțe, cursuri, etc.

Dar asta nu înseamnă automat o familie emoțional sănătoasă. O familie „bună” poate fi rece emoțional (fără conexiune reală, fără comunicare autentică), poate pune presiune de performanță fără sprijin psihologic și poate ignora suferința emoțională a copilului, considerând că are tot ce-i trebuie”, a explicat Alina Petre, psiholog și psihoterapeut.

Greșelile pe care le fac părinții

Ce determină un astfel de tânăr să se refugieze în droguri? Psihologii vorbesc despre un cumul de factori, de la nevoia de evadare, la presiunea anturajului sau impulsivitatea vârstei. De asemenea, adolescenții se pot confrunta cu depresia, de la vârste din ce în ce mai fragede. Copiii sunt împinși către performanță și adeseori simt că nu mai pot face față presiunii școlare și sociale.

Educația lacunară nu este doar o problemă a tinerei generații, ci și a părinților. De multe ori, chiar și în familiile ”bune”, apar mecanisme de evitare, cum ar fi negarea, minimizarea sau chiar rușinea.

”Uneori, părinții oferă totul, mai puțin atenția emoțională autentică: timpul real, ascultarea fără judecată, libertatea de a greși fără teamă. Asta duce la singurătatea invizibilă a copilului și mai târziu a adolescentului.

O relație părinte-copil bazată pe dialog deschis și onest, o legătură sănătoasă cu părinții ar putea fi cheia unei astfel de situații. În paralel, cu o supraveghere mai atentă a anturajului adolescentului și a stărilor lui. De asemenea, este nevoie de o educație emoțională reală, care să te ajute să îți recunoști stările, să ceri ajutor, să gestionezi stresul. Iar pentru asta ai nevoie de un acces ușor la terapie și susținere psihologică, fără stigmat”, mai explică specialistul.

Drogurile de azi, mult mai puternice decât cele de acum zece ani

Nu în ultimul rând, pericolele sunt mai mari decât în urmă cu câțiva ani, avertizează psihologii. Drumul până la supradoză s-a scurtat pentru că drogurile sunt tot mai puternice, pentru că și cererea este mai mare și mai complexă.

”Drogurile de pe piață (mai ales fentanil, MDMA, amfetamine) sunt mult mai puternice decât acum 10-15 ani. Tinerii nu cunosc dozele sigure, mai ales când combină substanțe. Rezistența psihologică scade în episoade de criză – o despărțire, un eșec, o ceartă – și o doză „de relaxare” se poate transforma în supradoză”, a mai explicat Alina Petre.