Cum să procedezi, de fapt, dacă îți este rău la muncă. Nu orice boală îți va da dreptul la concediu medical. Ce trebuie să știi dacă trebuie să absentezi de la program

În cazul în care vă este rău la muncă trebuie să fiți la curent cu toate prevederile legii în vigoare. Nu orice boală înseamnă automat că primiți concediu medical (CM).

Pașii pe care trebuie să îi urmeze un cetățean dacă i se face rău la muncă

Indiferent de natura jobului nostru, în orice moment e posibil să ni se facă rău la locul de muncă. O răceală, o durere de stomac, de cap, sunt probleme medicale cu care s-a confruntat orice angajat. Mulți ar putea fi tentați să creadă că o afecțiune înseamnă automat și un concediu medical. Lucrurile nu stau deloc astfel.

În primă fază, e important să știm cum trebuie să procedăm dacă ne este rău la muncă. Există în legislație o serie de etape de parcurs. Primul pas, unul fundamental, este să ne informăm imediat superiorul direct sau departamentul de resurse umane.

Vom transmite faptul că starea de sănătate nu ne mai oferă posibilitatea de a ne continua activitatea în mod normal. Această notificare este extrem de importantă pentru a demonstra buna credință și pentru a preveni înregistrarea absenței ca fiind nemotivată.

Un consilier juridic specializat în relații de muncă explică, pentru Avocatnet, că această notificare verbală ar trebui însoțită și de confirmare scrisă – prin e-mail sau alt mijloc de comunicare electronică, chiar dacă regulamentele interne nu impun acest lucru.

”Comunicarea poate fi verbală inițial, dar e bine să fie urmată și de o notificare scrisă, mai ales pentru a avea o dovadă”, a spus consilierul Dan Năstase.

Când poate primi, de fapt, un angajat concediu medical

În ”scenă” intră apoi medicul. Chiar dacă salariatul consideră că problema de sănătate nu este gravă (adică nu implică o infecție respiratorie severă sau altă afecțiune care necesită concediu medical prelungit), este important să consulte un medic. Aici includem fie medicul de familie, fie un specialist, în funcție de natura simptomelor.

De la medic, muncitorul primește un diagnostic și i se recomandă un tratament. În același timp, se va elibera o adeverință medicală care să ateste consultul și, eventual, necesitatea repausului pentru ziua respectivă.

În primă fază, adeverința de mai sus nu înseamnă automat un CM care să dea dreptul la indemnizație. Este doar un document care justifică absența de la locul de muncă.

Abia apoi, dacă starea de sănătate se agravează, medicul poate să elibereze un CM cu codul corespunzător. Prin urmare, un consult medical are un rol dublu. În primă fază, asigură accesul la asistență medicală adecvată. Apoi, elimină suspiciunile legate de eventuale absențe abuzive invocate fără documente justificative.

Bolile pentru care se acordă concediu medical

În primul rând, trebuie știut faptul că, pentru ca un salariat să poată beneficia de concediu medical, este necesar să aibă domiciliul stabil în România și ca angajatorul să fi plătit contribuțiile la asigurările sociale de sănătate cel puțin 6 luni din ultimele 12 luni.

Un concediu medical nu se acordă automat pentru orice problemă de sănătate. Legea spune că fiecare afecțiune trebuie încadrată într-un cod specific de indemnizație. Pentru „bolile obișnuite”, codul de indemnizație este 01.

De exemplu, dacă acuzăm o stare de rău la muncă, dar aceasta nu se încadrează în categoria bolilor obișnuite sau într-o altă categorie acoperită de legislație, nu vom putea obține un CM propriu-zis. În acest caz, mergem la medic pentru a primi o adeverință medicală care să justifice absența de la locul de muncă.

”Boala obișnuită” poate include o gamă largă de afecțiuni, cum ar fi:

• infecții respiratorii (răceală, gripă, faringită, bronșită);
• afecțiuni digestive (gastroenterite, toxiinfecții alimentare, crize de ulcer sau gastrită; inclusiv crampele abdominale severe, dacă medicul consideră că acestea impun repaus);
• migrene sau alte dureri de cap severe;
• lombosciatică și dureri acute de spate;
• alte afecțiuni acute sau acutizări ale unor boli cronice, care împiedică desfășurarea activității profesionale.

Există o serie de afecțiuni speciale pentru care perioada de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă poate fi prelungită cu 6-12 luni și este plătită 100%. Afecțiunile prevăzute sunt:

• Tuberculoza pulmonară și unele boli cardiovasculare – concediul medical poate fi de cel mult un an, în intervalul ultimilor doi ani;
• Tuberculoza pulmonară operată și osteoarticulară – se poate acorda concediu medical de 18 luni, în intervalul ultimilor doi ani;
• Tuberculoza meningeală, urogenitală și peritoneală, SIDA, neoplazii – de cele mai multe ori, concediul medical este de un an, însă poate ajunge și până la 18 luni.