De ce vor să plece giganții Carrefour sau Lukoil din România? OMV Petrom concediază pe bandă rulantă: ”Titanicul se scufundă”

Se retrag giganții internaționali din România? Carrefour, Lukoil și alte companii reduc activitățile, iar OMV Petrom concediază sute de angajați. Care sunt cauzele și ce impact vor avea aceste mișcări asupra economiei? Explicațiile analiștilor economici.

Fug giganții Carrefour și Lukoil din România?

În ultima perioadă, piaţa românească atrage din ce în ce mai mult atenţia companiilor internaţionale, dar nu pentru extindere, ci şi pentru decizii de retragere sau de revizuire a activităţilor. Un exemplu foarte relevant este grupul francez Carrefour, care analizează vânzarea activelor sale din România.

Conform unor surse de business, Carrefour deţine în prezent circa 458 de magazine în România, dintre care 55 hipermarketuri, 188 supermarketuri, 187 magazine de proximitate şi 28 magazine de tip „soft‑discount”. Compania a raportat vânzări de aproximativ 2,3 miliarde de euro în primele nouă luni din 2025, cu o creştere de doar 1,9% faţă de anul anterior, semn că ritmul de creştere este modest.

Compania rusă de petrol şi carburanţi, Lukoil, deţine în România o reţea extinsă, peste 300 de benzinării şi rafinăria Petrotel‑Lukoil din Ploieşti, cu o capacitate de aproximativ 2,4 milioane de tone. Dar, potrivit celor mai recente date, Lukoil ia în calcul să işi vândă activele din România ca urmare a sancţiunilor internaţionale şi a presiunilor pe lanţurile de aprovizionare.

Va concedia OMV Petrom 1.000 de angajați din țara noastră?

Pe de altă parte, problema nu este limitată la retail: şi în sectorul energetic se manifestă presiuni mari. OMV Petrom, cel mai mare producător integrat de petrol şi gaze din România, a anunţat un plan de restructurare în care aproximativ 1.000 de posturi vor fi eliminate până în anul 2027, ceea ce reprezintă cam 10% din totalul angajaţilor.

Concret, firma indică faptul că deja mai mult de jumătate din aceste posturi au fost deja eliminate sau sunt în curs de eliminare, iar restul este programat pentru 2026‑2027. Motivul invocat: mediul de afaceri se schimbă rapid, preţuri mai mici la petrol, competiţie intensă, presiuni pe costuri, tranziţie energetică, iar OMV Petrom trebuie să devină mai eficientă, cu costuri mai mici şi structură adaptată.

Ce se întâmplă cu economia României și cum afectează retragerile marilor companii?

În urma acestor mișcări din piața românească, de la posibilele retrageri ale unor giganți internaționali până la restructurările majore de personal, precum cele anunțate de OMV Petrom, FANATIK a cerut părerea lui Adrian Negrescu, analist economic pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă și încotro se îndreaptă economia României.

„Chiar dacă multă lume nu înțelege, în special unii politicieni, economia funcționează în regim de avarie. Altfel spus, suntem într-o criză economică cu iz stagflaționist, cu o creștere economică aproape de zero și o inflație extrem de ridicată.

Au apus vremurile când firmele făceau miliarde pe fondul creșterii consumului, stimulat de creșterile din pix ale pensiilor și salariilor. Realitatea arată că vânzările s-au prăbușit peste tot, în mai toate domeniile economice. Acesta este și motivul pentru care majoritatea companiilor își restructurează afacerile, ofertele de produse și servicii, schemele de personal, expunerile financiare”, a explicat Adrian Negrescu, pentru FANATIK, zvonurile că mai multe multinaționale vor să se retragă de pe piața din România.

Se poate salva economia înainte să se scufunde?

Specialistul în probleme economice mai menționează: „Într-o perioadă în care pericolul de ”înec’’ economic este din ce în ce mai mare, mulți antreprenori încearcă să se salveze fiecare cum poate, având în vedere că sunt cu ”apa până la gât”.

E o imagine pe care o anticipam încă de acum doi ani când spuneam că Titanicul românesc riscă să se scufunde după ce s-a lovit de ghețarul prețurilor. Spuneam atunci că, în loc să ia măsuri pentru a menține vasul (economia) pe linia de plutire, politicienii cântă de zor arii electorale, ignorând realitatea”.

Cum fac față firmele crizei și concedierilor masive?

În continuare, cu privire la concedierile masive din companii și la măsurile dure pe care firmele sunt nevoite să le ia, Adrian Negrescu vine cu precizări, clarificând ce se întâmplă efectiv pe piața românească și cum încearcă firmele să facă față situației.

„Am trecut de episodul impactului, suntem la capitolul – scapă cine poate. Firmele dau afară angajați pe bandă rulantă, mulți și-au redus creditul furnizor, și-au restructurat leasingurile, creditele, au stopat orice investiție și încearcă să supraviețuiască acestei crize.

Nu, nu suntem în recesiune, suntem într-o criză economică generată de scăderea vânzărilor pe fondul efectelor inflației și mai ales într-o criză de încredere în economie, dovadă scăderea puternică a apetitului pentru investiții”, a adăugat Negrescu, pentru FANATIK.

Ce soluții există pentru economia României în 2026?

În final, FANATIK a întrebat dacă există perspective și soluții pentru 2026. Astfel, Adrian Negrescu a făcut câteva recomandări cu ce poate face atât guvernul, cât și mediul privat pentru a diminua efectele crizei și pentru a readuce economia României pe un drum stabil și sustenabil.

„Ce e de făcut? În primul rând, guvernul trebuie să găsească soluții pentru a tempera inflația, iar apoi să vină cu măsuri pentru relansarea consumului, a economiei în general. De la creșterea valorii tichetelor de masă la credite cu dobândă subvenționată și facilități pentru cei care își fac curaj să angajeze oameni, statul are, în 2026, o misiune decisivă pentru a repune ”Titanicul românesc’’ pe linia de plutire.

Vestea bună este că prognoza meteo-bugetară arată mai bine decât în 2025. Ministerul de Finanțe promite un buget realist, măsurile de reducere a evaziunii au început, iar deficitul cu siguranță va începe să scadă.

Dincolo de ce fac autoritățile, poate cea mai bună veste este că mediul privat, în marea lui majoritate, și-a restructurat operațiunile și va încerca, în 2026, să caute soluții de ieșire din criză. Așa cum a mai făcut-o și în trecut, independent de deciziile guvernamentale”, a mai punctat analistul economic Adrian Negrescu.