Ea este Dana, femeia care a pierdut totul. Taxa lui Bolojan de 8.000 de lei riscă să-i ucidă afacerea și visul

Începând cu 2026, firmele din România ar putea fi obligate să aibă un capital social minim de 8.000 de lei, ca parte a noilor măsuri fiscale analizate de guvernul Bolojan. Creșterea de la 200 de lei pune o presiune uriașă pe micii antreprenori, în special în sectoarele HoReCa, servicii și comerț. Un exemplu elocvent este Dana, o femeie din București, care și-a spus povestea, în premieră pentru FANATIK.

Șocul majorării – de la 200 lei la 8.000 lei capital social

O nouă ședință a coaliției este programată pentru marți, 26 august 2025, la ora 17.00, iar printre subiectele discutate se numără și capitalul social pentru firmele nou-înființate. Unul dintre subiecte va viza introducerea unui prag fix de 8.000 de lei, capital social la înființarea unei firme, ca parte a pachetului 2 de măsuri fiscale. Potrivit unor informații pe surse, PSD nu ar agrea această variantă și ar dori un prag adaptat în funcție de cifra de afaceri a fiecărei firme.

Până la luarea unei decizii, micii antreprenori s-au arătat bulversați de propunerea cabinetului Bolojan. Dacă până acum înființarea unei firme era accesibilă aproape oricui, noua regulă ar putea ridica bariere semnificative pentru cei aflați la început de drum.

Pentru mulți români care visează la propria afacere, suma necesară nu este deloc neglijabilă. Deși autoritățile justifică modificarea prin dorința de a responsabiliza antreprenorii și de a filtra inițiativele nesustenabile, impactul imediat ar fi resimțit ca o povară pentru viitorii antreprenori. Cei care abia reușeau să strângă capitalul minim anterior se pot confrunta acum cu o condiție dificil de îndeplinit, ceea ce poate duce la amânarea sau chiar renunțarea la visul de a deveni proprii lor șefi.

De ce s-ar putea majora brusc capitalul cu 4.000% în România

Începând cu 2026, antreprenorii români care vor să înființeze o societate cu răspundere limitată (SRL) ar putea fi nevoiți să depună un capital social minim de 8.000 de lei, în loc de 200 de lei, cât este în prezent. Inițiativa aparține ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, și face parte dintr-un pachet de măsuri fiscale menite să responsabilizeze mediul de afaceri și să reducă numărul de firme „fantomă”.

Oficialul a explicat că actuala sumă, stabilită la începutul anilor ’90 și ulterior redusă chiar la 1 leu, nu mai reflectă realitățile economice și lasă statului foarte puține șanse de recuperare a datoriilor atunci când companiile intră în insolvență sau își încetează activitatea.

Creșterea capitalului social este, potrivit Ministerului Finanțelor, o măsură necesară pentru a aduce mai multă responsabilitate și stabilitate în mediul antreprenorial.

Alinierea la standardele UE, preț prea mare pentru români?

Majorarea capitalului social a fost propusă pentru a alinia România la standardele europene și pentru a descuraja apariția firmelor cu capital minim, utilizate adesea în tranzacții riscante sau pentru evitarea obligațiilor fiscale.

Deși autoritățile susțin că măsura va aduce stabilitate și mai multă seriozitate în mediul de afaceri, pentru mulți antreprenori români aceasta ar însemna un efort financiar considerabil.

Micii întreprinzători, aflați la început de drum, vor fi cei mai afectați, fiind nevoiți să aloce sume suplimentare doar pentru a respecta cerințele legale. În acest context, unii specialiști avertizează că România riscă să piardă tocmai categoria de tineri sau freelanceri care își transformă ideile în mici afaceri.

Astfel, „alinierea la standardele europene” nu mai pare un pas înainte pentru economie, ci mai degrabă o barieră ridicată în calea inițiativei private. Guvernul condus de Ilie Bolojan va introduce o perioadă de tranziție de doi ani, timp în care firmele pot face această ajustare fără riscul de a fi dizolvate.

Povestea Danei – cum a pierdut totul după 10 ani de muncă

Dana Ioana, o femeie de 46 de ani, își spune povestea în exclusivitate pentru FANATIK. O mărturisire sinceră despre luptă, curaj și dezamăgiri repetate. După ani întregi în care a încercat să mențină pe linia de plutire o mică afacere, s-a trezit din nou pusă în fața unei provocări care îi zdruncină planurile.

Pentru antreprenoare, vestea unei posibile majorări a capitalului social a venit ca o lovitură neașteptată. Aceasta nu este prima provocare cu care se confruntă: pandemia i-a spulberat deja cinci ani de muncă. Fiecare pas făcut pentru a rămâne pe piață a presupus sacrificii considerabile, iar perseverența ei a fost testată constant.

Drumul de la angajată la proprietară de afacere

Din 2015, Dana și-a început cariera într-un mall din București, lucrând într-o croitorie unde și-a perfecționat abilitățile și a învățat tainele managementului unei afaceri mici. În 2018, după câțiva ani de experiență, a preluat atelierul de la fosta ei angajatoare, achitând în tranșe, timp de doi ani, suma de 40.000 de euro, investiție ce reprezenta tot ce strânsese până atunci.

Pe măsură ce afacerea părea să prindă contur și să devină stabilă, pandemia din 2020 a lovit puternic sectorul comerțului și serviciilor. Punctul ei de lucru, situat într-unul dintre cele mai mari centre comerciale din București, a fost nevoit să se închidă. Chiar dacă nu avea încasări, chiria către proprietar și taxele către stat nu au iertat-o.

Cum i-a închis pandemia croitoria din Mall. Primul colaps

Sistarea nu a fost doar o simplă suspendare temporară a activității: aceasta a însemnat pierderea clienților fideli, a vizibilității în piață și acumularea rapidă a datoriilor către proprietar și autorități.

Pentru Dana, fiecare zi de inactivitate aducea presiune suplimentară, transformând situația într-o provocare financiară extrem de dificil de gestionat, care a dus la faliment.

„Cu lacrimi în ochi, cu ajutorul partenerul meu am luat tot ce aveam acolo, practic toată munca mea din ultimii 5 ani. Vorbesc de 6-7 mașini de cusut, ață, tot ce mai aveam.

M-am retras acasă, pentru că psihic nu mai puteam să mă adun”, rememorează femeia, pentru FANATIK.

După o perioadă, a închiriat un alt spațiu, aproape de Piața Crângași, și a încercat să reia activitatea. Deși afacerea era promițătoare, după aproape doi ani a fost nevoită să renunțe din nou.

Visul cofetăriei spulberat de taxa de 8.000 lei

Recent, Dana și-a propus să înceapă o nouă afacere, de această dată în domeniul cofetăriei, făcând prăjituri și cozonaci acasă, legal, cu firmă și toate autorizațiile necesare. Însă vestea unei posibile taxe noi de 8.000 de lei, impusă de stat pentru deschiderea unei firme, îi va blocat planurile.

Pe lângă cheltuielile de pornire a afacerii, această sumă suplimentară face imposibil să-și mai pună în practică ideea și să-și reia visul de a lucra pentru ea însăși.

„M-a distrus această inițiativă. Speram să mai adun niște bani și să o iau de la capăt, însă, acum mi se pare ceva imposibil”, a declarat Dana Ioana, pentru FANATIK.

Costurile reale. Cât costă efectiv să deschizi o firmă în 2026

Deschiderea unei firme în România presupune cheltuieli de bază, obligatorii pentru toată lumea, dar și costuri suplimentare care apar în funcție de domeniul de activitate ales și de modul în care vrei să gestionezi partea birocratică.

Primul pas este înregistrarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Taxa pentru înregistrare și publicarea în Monitorul Oficial este de aproximativ 135 de lei. Dacă vrei să simplifici procesul, poți apela la un notar sau un avocat pentru redactarea ori autentificarea actelor, ceea ce înseamnă costuri între 50 și 100 de lei pentru fiecare document, sau câteva sute de lei pentru un pachet complet.

O altă cheltuială utilă este cea pentru semnătura electronică, necesară dacă preferi să depui actele online, cu un preț mediu de 150 de lei pe an. De asemenea, în cazul în care nu dispui de un spațiu propriu, este nevoie de găzduirea sediului social, care costă între 150 și 500 de lei pe lună, ori, mai convenabil, între 800 și 1.000 de lei pe an.

8.000 lei capital + 4.500-5.000 lei autorizații = 13.000 lei TOTAL

Pe lângă sumele cheltuielilor de mai sus, se adaugă și costurile autorizațiilor și avizelor. De exemplu, un aviz DSP (sanitar) costă 600 de lei în București și 700 de lei în Ilfov. Un aviz DSV (sănătate veterinară) are același nivel de tarif.

De asemenea, un acord de funcționare de la Primărie se ridică la 800 de lei în București și 1.000 de lei în Ilfov. Iar, un punct de vedere ISU sau APM pentru protecția mediului se obține contra a 250 de lei.

Astfel, costurile reale pentru a înființa o firmă variază în funcție de nivelul de implicare și de specificul activității. Dacă adaugi autorizațiile de bază (DSP, DSV, Primărie și ISU/APM), suma urcă minim 3.000-3.500 de lei. În schimb, dacă preferi să apelezi la o firmă specializată pentru toată procedura și pentru obținerea avizelor, bugetul necesar ajunge la 4.500-5.000 de lei sau chiar mai mult, în funcție de domeniu.

La care se mai poate adăuga noua taxă de 8.000 de lei, pentru capitalul social.

Disperarea Danei și a antreprenorilor din România. „De unde să scot toți banii aceștia la început?”

Chiar dacă pe hârtie costurile pentru înființarea unei firme par reduse, în realitate, atunci când pui cap la cap toate taxele, autorizațiile și cheltuielile conexe, suma finală devine mult mai mare decât se așteaptă un antreprenor la început de drum.

„Asta pentru că am nevoie și de resurse să deschid legal firma, care se ridica la 4-5.000 de lei. Plus cei 8.000 de capital. Sunt 13.000 de lei. La care se adaugă și alte consumabile.

De unde să scoatem la început de drum toți banii aceștia”, a mai spus îngrijorată doamna intervievată.

Ce trebuie să facă antreprenorii urgent

Antreprenorii care dețin deja un SRL trebuie să acorde o atenție deosebită noilor posibile reglementări privind capitalul social. Concret, fiecare firmă va trebui să verifice nivelul capitalului social existent și să vadă dacă acesta este sub noul prag legal de 8.000 de lei.

În cazul în care suma este mai mică, legea va putea prevedea majorarea capitalului social până la nivelul minim cerut, într-un termen limită stabilit de autorități. Nerespectarea acestei cerințe ar putea aduce sancțiuni, dar și riscul de a nu mai putea desfășura legal activitatea.

Astfel, fie că vorbim despre firme deja existente, fie despre companii nou-înființate, respectarea acestui prag va deveni un pas esențial pentru a funcționa conform legii și pentru a evita blocaje administrative sau costuri suplimentare generate de eventuale corecții ulterioare.

Impact național, câte firme vor fi afectate

Impactul acestei modificări legislative este deosebit de puternic și se va putea resimți în întreaga economie. Din cele aproximativ 780.000 de societăți cu răspundere limitată (SRL) active în România, nu mai puțin de 667.000 de firme ar putea fi nevoite să își majoreze capitalul social pentru a se alinia la noile cerințe legale.

Asta înseamnă că peste 85% dintre companii sunt vizate direct de această schimbare, ceea ce transformă obligația într-un proces de masă, cu efecte majore asupra antreprenorilor mici și mijlocii.

Mii de SRL-uri cu capital sub 8.000 lei în pericol

Pentru multe dintre aceste firme, care funcționează de ani de zile cu un capital simbolic, trecerea la pragul minim de 8.000 de lei va reprezenta o provocare financiară majoră, cu impact direct asupra planurilor de investiții și a lichidității companiilor.

Firmele vizate ar trebui să se grăbească să își majoreze capitalul în termenul stabilit de lege, altfel riscând sancțiuni sau chiar blocaje administrative care le-ar putea împiedica desfășurarea activității.

Sectoarele cele mai vulnerabile: HoReCa, Servicii, Comerț

Creșterea pragului minim al capitalului social de la 200 de lei ar lovi mai puternic anumite domenii de activitate. Cele mai vulnerabile sunt HoReCa, sectorul serviciilor și comerțul, unde multe firme funcționează cu capital simbolic sau resurse financiare limitate.

În aceste sectoare, majorarea ar reprezenta o provocare reală, mai ales pentru antreprenorii mici și mijlocii, care trebuie să găsească rapid resurse pentru a rămâne în conformitate cu legea. Firmele care nu se vor alinia riscă sancțiuni și chiar blocarea activității, ceea ce poate avea efecte directe asupra locurilor de muncă și continuității afacerilor.

Motivele Guvernului vs realitatea antreprenorilor. De ce se majorează capitalul social?

Guvernul justifică majorarea capitalului social prin necesitatea de a crește siguranța financiară a firmelor și de a proteja partenerii de afaceri și creditorii. În teorie, acest prag mai ridicat ar trebui să asigure că firmele dispun de resurse suficiente pentru a-și desfășura activitatea fără riscuri majore.

În practică, însă, realitatea antreprenorilor este mult mai complicată. Pentru mii de mici întreprinzători, găsirea sumei necesare ar reprezenta o provocare uriașă, mai ales pentru cei care pornesc de la zero sau operează cu resurse limitate.

Alternative și soluții pentru antreprenorii afectați

Creșterea sumei la 8.000 de lei pentru mulți antreprenori va fi o provocare semnificativă, dar există modalități prin care această presiune ar putea fi gestionată eficient. Pentru firmele deja existente, una dintre cele mai practice soluții va fi creșterea treptată a capitalului social.

O altă opțiune vizează accesarea unui credit sau a unei linii de finanțare, care poate acoperi suma necesară fără a bloca lichiditatea firmei. De asemenea, antreprenorii vor putea apela la investitori sau parteneri dispuși să contribuie la capitalul social, împărțind astfel riscul financiar.

Creditul bancar: pro și contra pentru capital social

Pentru mulți antreprenori, accesarea unui credit bancar pare singura soluție rapidă pentru a asigura capitalul social necesar înființării sau majorării unei firme. Avantajul principal este evident: suma necesară poate fi obținută imediat.

Totuși, această soluție vine și cu riscuri considerabile. Costurile suplimentare cu dobânzile, procedurile birocratice și obligațiile de rambursare pot pune o presiune semnificativă asupra antreprenorului, mai ales atunci când firma abia pornește și nu generează încă profituri constante.

„Poate doar să fac un credit, asta e fi singura șansă. Doar că asta înseamnă o nouă presiune, alt stres cu actele, aprobări, termene. Și, evident, teama unui nou eșec. Dacă nu merge afacerea, ce fac? Alte datorii. Nici nu m-am apucat și deja mi se pare sortită eșecului ideea mea”, a încheiat dezamăgită Dana Ioana, pentru FANATIK.

PFA vs SRL în 2025 – 2026

Alegerea între PFA (Persoană Fizică Autorizată) și SRL (Societate cu Răspundere Limitată) este esențială pentru orice antreprenor care vrea să pornească sau să dezvolte o afacere în 2025–2026. Fiecare formă juridică are avantaje și dezavantaje, în funcție de tipul de activitate, resursele disponibile și planurile de creștere.

Pentru cei care optează pentru PFA, procedura de înființare este rapidă și cu costuri reduse, nefiind necesar capital social. Fiscalitatea este simplificată: impozitul pe venit este de 10%, iar contribuțiile sociale se calculează tot pe baza veniturilor. Totuși, un PFA răspunde personal pentru datorii, ceea ce poate pune în pericol bunurile proprii în cazul problemelor financiare. Această formă este potrivită mai ales pentru freelanceri sau activități mici, cu costuri reduse și venituri moderate.

În schimb, un SRL oferă protecție personală, răspunderea fiind limitată la capitalul social. Aceasta devine esențial pentru afaceri cu investiții mai mari, risc ridicat sau planuri de extindere. SRL-ul permite deducerea cheltuielilor firmei, oferă credibilitate în fața partenerilor și instituțiilor financiare și facilitează angajarea de personal sau accesarea de credite și fonduri europene. Totuși, administrarea este mai complexă, cu contabilitate detaliată și raportări lunare sau anuale.