FEDBET demontează fake-news-ul din spațiul public: industria jocurilor de noroc este, de fapt, cea mai suprataxată din România!

La aproape o lună de la alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, România nu are încă un nou Guvern. PSD, PNL, UDMR (fostele partide din coaliția de guvernare) și USR nu au ajuns deocamdată la un acord privind măsurile economice care ar trebui luate pentru a reduce deficitul bugetar cu aproape 8 miliarde euro. Se vorbește despre o taxă de solidaritate, despre majorarea impozitului pe salarii, despre mărirea TVA la 21%, dar și despre măsuri care ar putea omorî „găina cu puii de aur”: industria jocurilor de noroc, cea mai taxată industrie din România!

Poziția FEDBET cu privire la modalitatea de taxare a jocurilor de noroc. NU există „scutiri și privilegii” fiscale! Clarificări referitoare la comparația între taxarea pe câștiguri versus taxarea pe muncă și un uriaș semnal de alarmă privind efectul de  bumerang al eventualelor creșteri ale impozitelor pe câștiguri

Industria jocurilor de noroc este unul dintre cei mai mari contributori la bugetul României, vărsând anual în conturile Statului peste un miliard de euro. Da, ați citit bine… PESTE UN MILIARD DE EURO! E și normal, pentru că e domeniul cel mai suprataxat din această țară…

Numai că, din păcate, lucrurile e posibil să ia o întorsătură negativă. Pentru că, folosindu-se de un populism ieftin și lansând în spațiu public o masivă campanie de dezinformare, reprezentanții partidelor care negociază formarea noului Guvern propun o serie de măsuri fiscale care ar putea pune la pământ industria jocurilor de noroc.

Pentru a ascunde reforma fiscală ce ar lovi puternic în populație, unii politicieni încearcă să mute atenția spre industria jocurilor de noroc, propunând o mărire de taxe și impozite pentru acest domeniu, care e deja suprataxat. Se fac tot felul de afirmații false despre privilegiile fiscale de care ar beneficia industria jocurilor de noroc, despre scutirea de la plata TVA sau despre impozitarea pe câștiguri care ar fi mică în comparație cu impozitul pe salarii.

Evident că aceste informații false nu aveau cum să rămână fără răspuns. Un răspuns clar, concis și la obiect pe care îl oferă Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc – FEDBET, prin care se demontează pas cu pas toate declarațiile mincinoase făcute în ultimele zile în spațiul public de către politicienii români.

Iar pentru o corectă informare a publicului, Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc – FEDBET vine cu precizări importante, cu ajutorul cărora clarifică total situația din fiscală din acest domeniu.

1. Adevărul despre „scutirea” industriei jocurilor de noroc de la plata TVA: „Există o taxă alternativă cu o valoare mai mare, de 21%. Și nici măcar nu poate fi recuperată din cheltuieli”

Prima dezinformare aruncată nonșalant pe piață de reprezentanții partidelor este cea referitoare la scutirea industriei jocurilor de noroc de la plata TVA.

Lucru total neadevărat, pentru că politicienii uită cu bună știință să spună că acest domeniu nu poate, pur și simplu, să fie plătitor de TVA. Ceea ce reiese foarte clar din precizările FEDBET. Ba, mai mult, în industria jocurilor de noroc există o taxă alternativă de 21%, deci peste cei 19% cât ar fi fost TVA-ul. Și e lesne de înțeles că în acest caz încasările la bugetul de stat sunt mai mari decât dacă s-ar fi aplicat TVA.

„Reprezentanții partidelor, precum și diverși consultanți fiscali au declarat în mod eronat faptul că industria jocurilor de noroc este «în mod absolut ridicol scutită de la plata TVA» și că «taxarea acestei industrii este la un nivel mai avantajos decât ramuri din economia producătoare».

Sunt afirmații false și tendențioase. În realitate, conform unei Directive Europene aplicate în toate statele membre, a Codului Fiscal și a legislației specifice, activitățile de jocuri de noroc sunt exceptate de la mecanismul convențional al TVA fiindcă acesta este inaplicabil în acest domeniu, fiind înlocuit cu un mecanism alternativ – taxa de autorizare (fără dreptul de a putea fi recuperată ulterior). Fiind alternative, cele două mecanisme nu pot fi aplicate simultan. În plus, mecanismul alternativ aplicabil jocurilor de noroc este într-un cuantum mai mare decât TVA, respectiv 21%. În realitate, discrepanța dintre TVA și taxa de autorizare este chiar mai mare având în vedere că, prin deducere, în practică, cuantumul TVA suportat de operatorii economici comuni din orice alt domeniu este de cel mult 14-15% din venitul realizat, pe când taxa de autorizare, fiind stabilită în funcție de cifra de afaceri a organizatorilor de jocuri de noroc și neputând fi dedusă, în practică, reprezintă cel puțin 25-26% din venitul acestora.

În domeniul jocurile de noroc, jucătorul nu plătește la începutul jocului prețul unui serviciu, ci plasează o miză pentru o șansă de câștig. Valoarea exactă a serviciului nu poate fi stabilită la momentul plasării mizei, întrucât nu se știe din start dacă și cât va câștiga. Mai mult, premiile fiind distribuite în mod aleatoriu, organizatorul de jocuri de noroc își poate determina venitul abia după ce distribuie toate premiile cuvenite participanților la finalul lunii. Din acest motiv, nu se poate aplica TVA individual pentru fiecare jucător (consumator final), cum se întâmplă în alte domenii. În plus, organizatorii nu pot recupera TVA-ul din cheltuielile pe care le au, la fel ca oricare alt operator economic, ceea ce înseamnă o povară fiscală mai mare decât în alte industrii”, sunt precizările făcute de reprezentanții Federației Organizatorilor de Jocuri de Noroc.

2. „Privilegiile fiscale și legale” ale industriei jocurilor de noroc: taxe de licență, de autorizare sau de viciu de zeci de milioane de euro anual pentru fiecare operator!!

O altă informație eronată lansată în spațiul public se referă la privilegiile fiscale de care ar beneficia operatorii, dar și cei care practică jocuri de noroc. Se induce în mod fals ideea că nu e corect ca impozitul pe câștiguri să fie de 3%, în timp ce salariile sunt impozitate cu 42%. Totul dintr-un populism de fațadă, menit să ascundă celelalte creșteri de taxe și impozite propuse, printre care și majorarea TVA de la 19 la 21%.

„Dacă mergi în fiecare zi la job, statul îți ia taxe 42% din câștig (salariul brut). Dacă mergi în fiecare zi la sala de păcănele și pariuri, statul îți ia taxe 3% din câștig. Industria pariurilor are cea mai mică impozitare dintre toate industriile din România. În mod logic, fiind un viciu, ar trebui să aibă cea mai mare impozitare”, e opinia economistului Radu Georgescu în Adevărul.

Ceea ce uită să spună politicienii și consultanții financiari e faptul că fiecare operator plătește anual taxe de licență, de autorizare sau de viciu ce ajung la zeci de milioane de euro, în timp ce jucătorii sunt impozitați cu 3% doar pentru câștigurile de până în 10.000 de lei. Odată depășită această sumă, impozitele pe câștig cresc substanțial.

FEDBET intervine și în cazul acestei dezinformări și spune totul despre adevăratele taxe și impozite pe care le plătește industria de jocuri de noroc: „Reprezentanții partidelor politice, precum și diverși consultanți fiscali alimentează în mod  tendențios în spațiul public ideea că industria jocurilor de noroc beneficiază de «privilegii fiscale și legale» în comparație cu oricare alte industrii. Nimic mai fals! Industria jocurilor de noroc nu numai că nu beneficiază de avantaje fiscale, ci este una dintre cele mai drastic taxate industrii din România. Față de taxele plătite de orice operator economic, un organizator de jocuri de noroc plătește, în plus, numeroase impozite și taxe specifice (cu titlu exemplificativ: taxă de licență – 150.000-300.000 de euro/an, taxă de autorizare – 21% din venituri, dar nu mai puțin de 200.000/400.000 de euro pe lună, anticipat, sau 5.300 de euro/mijloc de joc/an, taxă de viciu – 500 de euro pentru fiecare mijloc de joc, contribuție responsabilitate socială – între 500 de euro/mijloc de joc/an și 500.000 de euro/an și lista continuă).

Tot pentru a alimenta această imagine falsă a jocurilor de noroc privilegiate din punct de vedere fiscal, consultantul Radu Georgescu realizează o comparație între taxarea muncii și impozitul de 3% aplicat pe câștigurile retrase de jucători, atunci când suma este mai mică de 10.000 lei, inducând în mod tendențios ideea că acesta ar reprezenta singura taxă aplicabilă industriei jocurilor de noroc.

În primul rând, așa cum am arătat anterior, aceasta nu este în niciun caz singura taxă aplicabilă în această ramură a economiei. În al doilea rând, compararea acestui procentaj cu taxele pe salarii este complet eronată, un salariu este constant, garantat, un câștig la jocuri nu. Această abordare creează o falsă impresie că jocurile de noroc sunt o sursă de venit, ceea ce este o eroare. Jocurile de noroc sunt o activitate de divertisment, cu reglementări stricte și care reflectă tocmai caracterul aleatoriu la care ne referim. În al treilea rând, chiar și dacă ne referim exclusiv la impozitarea câștigurilor retrase de jucători, procentajul de 3% menționat se aplică numai atunci când suma câștigată este mai mică de 10.000 lei, dar există și alte praguri de impozitare superioare pentru câștigurile mai mari decât această sumă, astfel cum vom arăta în continuare la următorul punct”, demontează FEDBET intoxicările lansate în ultimele zile în spațiul public de către reprezentanții USR.

3. Creșterea impozitului pe câștiguri din jocuri de noroc la 20%, indiferent de sumă. DEZASTRU: jucătorii ar migra spre piața neagră, iar încasările la bugetul de stat ar scădea cu peste 500 de milioane de euro! Politicienii omoară „găina cu puii de aur”

Politicienii nu se opresc însă aici și propun o taxare uriașă pentru câștigurile obținute – de 20%, un procent uriaș ce ar putea pune la pământ o industrie ce varsă anual la bugetul de stat peste un miliard de euro. Dacă s-ar aplica această taxă unică, e foarte probabil ca piața neagră să ia amploare, iar sumele vărsate la bugetul de stat să scadă cu mai bine de 50%.

Iar ca tacâmul să fie complet, la negocierile de la Cotroceni, politicienii au venit cu alte propuneri absurde, printre care enumerăm:

• Impozit unic de 30% din GGR – gross gaming revenue (veniturile brute) pentru toți operatorii de jocuri de noroc (online și fizic);
• Eliminarea scutirilor de impozit pentru veniturile din jocurile de noroc sub 66.750 de lei;
• Creșterea impozitului minim pe venituri din jocuri de noroc de la 3% la 20%, aplicat de la primul leu – o cotă de bun-simț în comparație cu munca, unde se plătește până la 43%;
• Creșterea taxelor de licențiere și autorizare, în funcție de veniturile reale și pericolul social pe care îl reprezintă.

„Se discută intens în spațiul public în aceste zile despre diverse măsuri menite să atragă mai mulți bani la bugetul de stat din domeniul jocurilor de noroc. Potrivit informațiilor vehiculate în spațiul media, pe listă s-ar afla creșterea pragului de impozitare a câștigurilor obținute din jocurile de noroc (de la 3% pentru sume până în 10.000 lei, 300 lei + 20% pentru ceea ce depășește 10.000 lei și 11.650 lei + 40% pentru ceea ce depășește 66.750 lei) la un impozit general de 20%, simultan cu aplicarea TVA la joc.

Această măsură este cea mai dură din Uniunea Europeană. În 10 state europene – Austria, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Irlanda, Slovacia – câștigurile din jocuri de noroc nu sunt impozitate deloc, iar altele aplică astfel de impozite doar pentru câștigurile din anumite tipuri de jocuri, cum ar fi cele loteristice. Abordarea statelor anterior menționate are la bază Regulamentul UE 549/2013, obligatoriu pentru statele membre, care asimilează câștigurile din jocurile de noroc unor transferuri între gospodării (similar sumelor trimise rudelor de către cei care muncesc în alte state membre). Totodată, România, cu prezentul prag maxim de 20%, are deja cea mai dură, excesivă impozitare din UE.

Ce efecte va avea această supraimpozitare? În primul rând, migrarea masivă a jucătorilor către platforme nelicențiate, creșterea pieței negre și a riscurilor pentru jucători și scăderea veniturilor bugetare colectate legal. Aproximativ un miliard de euro sunt colectați anual din taxele specifice din întreaga piață de jocuri, atât retail, cât și online. Prin această măsură, statul poate pierde peste 50% din sumă, ca urmare a migrării jucătorilor către piața neagră. Este, așadar, o decizie care va face mai mult rău decât bine. Statul ar trebui să caute soluții sustenabile, nu măsuri care pun în pericol controlul pieței și împing activitatea într-o zonă ilegală.

În concluzie, industria jocurilor de noroc din România nu este subimpozitată și nu beneficiază de tratamente preferențiale sau scutiri. Este una dintre cele mai fiscalizate industrii din țară și contribuie semnificativ la bugetul de stat.

FEDBET rămâne deschisă dialogului și susține o reglementare echilibrată și justă a industriei, bazată pe specificul acestei activități”, sunt precizările Federației Organizatorilor de Jocuri de Noroc.

Ce reprezintă Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc – FEDBET

Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc – FEDBET a fost înființată ca entitate reprezentativă a industriei de jocuri de noroc din România, independentă, nonprofit, neguvernamentală și apolitică. Reunește sub egida acesteia organizatori de jocuri de noroc tradiționale, slot-machines, pariuri în cotă fixă și jocuri de noroc la distanță, licențiați și autorizați de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc din România, cu o cotă de piață cumulată de peste 90%, membri în cadrul asociațiilor reprezentative ROMBET, ROMANIAN BOOKMAKERS și ROMSLOT, garantând astfel că interesele industriei sunt reprezentate într-o manieră coezivă și eficientă.