Firma care a efectuat lucrările la cimitir în dosarul generalului Zisu, acuzată de o altă instituție a statului că a umflat prețurile. Cum s-a încheiat totul

Generalul Cătălin Zisu, șeful Comandamentului Logistic al Armatei, colonelul în rezervă Lucian Amorăriţei şi afaceristul Ionel Olteanu, patronul firmei SC Garden Center Grup SRL, au fost plasaţi sub control judiciar pe cauţiune, pe 15 februarie, în dosarul privind plata unor lucrări neefectuate pentru extinderea cimitirului Ghencea Militar. Conform DNA, Zisu este acuzat de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prejudiciul în dosar fiind estimat la aproape 12 milioane de lei.

Prejudiciul pretins de reclamant a fost de 3,5 milioane lei

La perchezițiile care l-au vizat pe Zisu s-au descoperit aproximativ 3.000 de tablouri, zeci de ceasuri de lux și genți de firmă, dar și un Mercedes G Classe nou. Anchetatorii susțin că, în perioada  noiembrie 2022 – decembrie 2023, Cătălin Zisu, în calitate de comandant al U.M. 02574 Bucureşti – Comandamentul Logistic Întrunit, beneficiind de ajutorul lui Lucian Amorăriţei, ar fi atestat în mod necorespunzător realitatea executării lucrărilor pentru obiectivul de investiţie publică „Extindere cimitir militar în cazarma 3430 Bucureşti”, în condiţiile în care, doar o parte dintre acestea ar fi fost realizate în realitate, cauzându-se, astfel, un prejudiciu unităţii militare în cuantum de 11.959.654 de lei. Contractul în valoare de 41.676.698 de lei a fost semnat cu firma SC Garden Center Grup SRL.

Această firmă a semnat mai multe contracte cu instituții ale statului în ultimii ani, iar unul din acestea a fost cu Centrul de Cultură Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului. Pe 29 decembrie 2017, instituția a dat în judecată SC Garden Center Grup SRL și o altă firmă cu care parafase contractul, obiectul dosarului înregistrat la Tribunalul Ilfov fiind “pretenții litigii achiziții publice”, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Instanța a arătat că litigiul dedus judecății izvorăște din executarea contractului intitulat Acord Cadru nr. 19 din 11.02.2013, intervenit între reclamantul Centrul de Cultură Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, în calitate de achizitor, şi pârâţii asocierea formată din SC Ro Verde Landscaping și SC Garden Center Grup SRL SRL, în calitate de executanţi.

Contractul a fost încheiat ca urmare a finalizării procedurii de achiziţie publică, având ca obiectiv prestarea de servicii de „Amenajare şi întreţinere de spaţii verzi”, numai în baza comenzii transmisă de achizitor, preţul unitar al serviciilor fiind cel din propunerea financiară a executantului, document al acordului-cadru. S-a arătat că prejudiciul pretins de reclamant de la cele două firme este în sumă totală de 3.429.367 lei, din care 2.410.875 lei plăți nejustificate aferente anilor 2013-2014 prin practicarea unor prețuri mult mai mari față de anul 2012 la două operațiuni, constând în curățat mal lac și curățat lac interior Mogoșoaia.

S-a mai menționat că suma de 119.111 lei reprezintă plata unor servicii neefectuate, respectiv neplantarea numărului de plante decontate de către autoritatea contractantă, la care se adaugă dobânzi și penalități în sumă de 899.391 lei. Această situație a fost constatată de catre auditorii publici externi din cadrul Curţii de Conturi a României – Camera de Conturi Bucureşti, care, în perioada 2 noiembrie – 8 decembrie 2015, la nivelul instituției reclamante, au desfăşurat auditul financiar asupra contului anual de execuţie bugetară pentru anul 2014.

S-a decis extinderea verificării asupra tuturor facturilor decontate

Deficienţele constatate au fost consemnate în raportul de audit financiar şi în procesul – verbal de constatare din 08.12.2015. În vederea valorificării constatărilor misiunii de audit, prin decizia din 06.01.2016, emisă de către Curtea de Conturi – Camera de Conturi Bucureşti, s-a dispus aplicarea unor măsuri pentru înlăturarea neregulilor în activitatea financiar-contabilă a reclamantului, pentru stabilirea întinderii prejudiciului şi recuperarea acestuia. La punctul 4 al deciziei se prevede „extinderea verificării asupra tuturor facturilor decontate în baza Acordului-cadru de servicii nr.19/2013, cuantificarea eventualelor prejudicii produse prin decontarea unor servicii neexecutate, inclusiv a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere aferent, înregistrarea în contabilitate şi recuperarea acestora, potrivit legii, inclusiv a sumei de 2.529.986 lei stabilită în timpul misiunii de audit”.

Decizia a fost emisă ca urmare a constatărilor cuprinse în procesul-verbal de constatare, încheiat de Camera de Conturi Bucureşti la 08.12.2015, înregistrat de reclamant cu nr. 3899/08.12.2015, prin care s-a reţinut, la punctul 6, „prejudicierea bugetului instituţiei cu suma totală de 2.529.986 lei, prin încheierea unui acord cadru pentru achiziţia de servicii privind „Amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi” la preţuri unitare mult mai mari decât cele plătite de entitate în perioada anterioară, precum şi plata unor servicii neefectuate, aferent căreia s-au calculat dobânzi şi penalităţi de întârziere de 899.381 lei”.

Instanța a constatat că reclamantul a solicitat Tribunalului Bucureşti anularea încheierii din data de 03.03.2016 şi anularea parţială a deciziei din 06.01.2016, în sensul înlăturării măsurilor dispuse la pct.2,3,4,5, emise de Camera de Conturi Bucureşti, acţiune respinsă prin sentinţa civilă din 05.12.2016, din care se reţine, raportat la obiectul prezentei cauze, că „din actele contestate, rezultă că abaterile de la legalitate constatate de echipa de audit nu privesc procedura de atribuire a acordului-cadru sau a contractelor subsecvente. Plăţile nejustificate constatate au în vedere contravaloarea arborilor sau arbuştilor neregăsiţi pe teren, dar plătiţi de reclamant, însuşită de către reprezentanţii reclamantului şi reprezentantul executantului de lucrări”. De asemenea, prin sentinţă s-a reţinut că măsurile luate de reclamant, ulterior perioadei finalizării şi încheierii raportului de audit, s-au concretizat prin plantarea materialului constatat lipsă pe cheltuiala furnizorului, procedând astfel la implementarea parţială a măsurii dispuse la pct.4 din decizia din 06.01.2016.

Cererea Centrului de Cultură Palatele Bâncovenești a fost respinsă

Prin decizia civilă din 18.10.2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, s-a respins ca nefondat recursul formulat de recurentul reclamant Centrul de Cultură Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, reţinându-se că în ceea ce priveşte măsura de la punctul 4, „deşi preţurile unitare acceptate pentru anii 2013 şi 2014 se încadrează în limitele minimale şi maximale prevăzute în caietul de sarcini şi ulterior în contractul încheiat între părţi, totuşi în cauză nu există nici un temei justificat pentru această majorare considerabilă a preţurilor, în condiţiile în care dimensiunile lacului au fost aceleaşi, iar serviciile prestate nu au fost diferite. (…) Recurente avea obligaţia de a justifica în mod real aceste diferenţe semnificative, nefiind suficientă doar o prezentare a situaţiei generale şi a invocării respecătrii prevederilor legale la încheierea acordului cadru menţionat mai sus”.

În continuare, ţinând seama de conţinutul concret al cererii de chemare în judecată şi având în vedere calificarea juridică ce i-a fost dată, prin încheierea de ședință de la termenul din 22.03.2021, instanța a constatat că, pretenţiile reclamantului expuse în cererea introductivă sunt grefate pe modalitatea de îndeplinire a obligaţiilor de către pârâți ce decurgeau din contractul Acordul cadru nr. 19 din 11.02.2013. Prin urmare, ceea ce a dedus judecăţii reclamantul a fost o acţiune în răspundere civilă contractuală și nicidecum delictuală, motivele invocate subsumându-se temeiului juridic al unei astfel de acțiuni în răspundere contractuală – art. 1350 C.civ., care are drept scop repararea de către societăţile pârâte contractante a pretinsei pagube produse prin practicarea de către acestea a unor prețuri foarte mari la două categorii de lucrări efectuate în anii 2013 si 2014, faţă de prețurile din anul 2012, pentru operațiunile curățat mal lac Mogoşoaia şi curăţat lac interior, în valoare de 2.410.875 lei şi respectiv contravaloarea arborilor şi arbuştilor neregăsiți pe teren în valoare de 119.111 lei, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere în cuantum de 899.381 lei, se menționează în dosarul consultat de FANATIK.

Astfel, în cazul în care între părţi a existat un contract din a cărui neexecutare sau executare defectuoasă au rezultat prejudicii, nu este posibil să se apeleze la răspunderea civilă delictuală, singura cale legală de reparare a acestui prejudiciu fiind cea a angajării răspunderii contractuale. În acest context, instanța a arătat că va analiza cererea introductivă sub un prim aspect, cel legat de existența temeiului pentru restituirea prestațiilor şi punerea părţilor în situaţia anterioară, câtă vreme reclamantul a făcut plata sumei de 2.529.986 lei către pârâții contractanți, care la rândul lor pretind că au executat lucrările contractate. Ținând cont de această perspectivă, instanţa a apreciat că nu poate fi primită acţiunea formulată de reclamant, având în vedere că nu s-a făcut dovada desființării contractului de prestări servicii acord cadru din 11.02.2013 – „Amenajare şi întreţinere de spaţii verzi”. Astfel, Curtea de Apel București a respins ca nefondat recursul formulat de Centrul de Cultură Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, decizia fiind luată pe 7 octombrie 2022.