Fostul ginere al lui Nicolae Ceaușescu a cerut sesizarea CCR pentru redeschiderea dosarului de genocid. Răspunsul ÎCCJ

Înalta Curte de Casație și Justiție respins, marți, cererea de sesizare a Curții Constituționale a României formulate de Ioan Mircea Oprean în numele soților Elena și Nicolae Ceaușescu. Fostul ginere al dictatorului încearcă redeschiderea procesului de genocid din 25 decembrie 1989.

Cum a ajuns ginerele lui Ceaușescu să ceară anularea sentinței capitale din procesul soților Ceaușescu

Ioan Mircea Oprean, fostul ginere al lui Nicolae Ceaușescu, încearcă de mai bine de un an să redeschidă procesul în care care dictatorul și soția lui, Elena Ceaușescu, au fost condamnați la moarte și executați. Instanțele din România și-au pasat de mai multe ori dosarul, iar Oprean acesta a cerut sesizarea CCR.

În vara anului 2024, Ioan Mircea Oprean a cerut repunerea pe rol și anularea sentinței de condamnare la moarte a soților Ceaușescu. El susține că procesul soților Ceaușescu, desfășurat la Tribunalul Militar Extraordinar, o instanță alcătuită ad-hoc în zilele Revoluției din 1989, ar fi fost ilegală.

El mai spune că sentința de condamnare la moarte, care a dus la execuția imediată a soților Ceaușescu, nu s-a bazat pe probe concrete. În sprijinul afirmațiilor sale, fostul soț al Zoiei Ceaușescu arată că actele de constituire ale Tribunalului Militar Extraordinar nu au fost publicate în Monitorul Oficial iar Elena și Nicolae Ceaușescu nu au avut niciodată drept de apel.

Istoria unui recurs pasat de la o instanță la alta

Inițial, Oprean s-a adresat Curții Militare de Apel București cu un recurs împotriva sentinței 1/25.XII.1989 a Tribunalului Militar Teritorial București, doar că instanța și-a declinat competența ”după calitatea persoanei” în favoarea Curții de Apel București.

În motivarea deciziei, judecătorii militari au arătat că persoanele condamnate nu aveau calitatea de militari, că ”ambii inculpați domiciliau în București, iar activitatea infracțională s-a desfășurat, cel puțin în parte, în același loc”.

Dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, care, în februarie 2025, și-a declinat, de asemenea competența, motivând că nu poate rejudeca o decizie a unui tribunal militar. În termeni juridici, situația se numește ”conflict negativ de competență” (când două sau mai multe autorități consideră că nu sunt competente și își declină reciproc competența). În această situație, a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție, drept instanță ierarhic superioară. Aceasta a fost chemată să stabilească unde trebuie soluționată cauza.

Până la urmă, dosarul s-a întors la Curtea Militară de Apel, care la 15 octombrie 2025 a respins apelul formulat de Ioan Mircea Oprean împotriva sentinței de condamnare a soților Ceaușescu, decizia fiind definitivă. În timpul procesului, Oprean a cerut sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 409 din Codul de procedură penală. Solicitarea a fost, de asemenea respinsă, însă la acest capăt de cerere, Oprean a avut drept de recurs.

Recursul în procesul soților Ceaușescu a fost respins, dar dosarul a mers mai departe. CCR urma aă stabilească dacă drepturile lui Oprean au fost vătămate

La data de 17 octombrie 2025, Oprean a făcut recurs la excepția de neconstituționalitate, iar dosarul s-a mutat din nou la ÎCCJ (doar pentru acest capăt de cerere). În fine, pe 9 decembrie, Înalta Curte a avut termen la excepția de neconstituționalitate, iar judecătorii au respins solicitarea de sesizare a CCR.

”Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul Oprean Ioan Mircea împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 409 C.proc.pen. din cuprinsul deciziei penale nr. 76 din data de 15 octombrie 2025 pronunțată de Curtea Militară de Apel București, în dosarul nr. 1/753/1989*. Obligă recurentul petent la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronun?ată în şedinţă publică, astăzi, 09 decembrie 2025”, se arată în decizia ÎCCJ, din data de 9 decembrie 2025.

Articolul de lege pe care ginerele lui Ceaușescu ar fi vrut să-l trimită la CCR se referă la persoanele care pot face apel într-un proces penal sau civil. Acestea sunt: procurorul, inculpatul, partea civilă sau responsabilă civilmente, partea vătămată, martorul, expertul, interpretul avocatul sau ”orice persoană fizică ori juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit printr-o măsură a instanței”. Legea mai arată că pentru persoanele enumerate mai sus (mai puțin procurorul), apelul poate fi declarat și de către reprezentantul legal ori avocat, iar pentru inculpat de către soțul acestuia.

Legea nu definește foarte clar modul de stabilire a ”vătămării drepturilor legitime” printr-o decizie penală. Practic, Oprean ar trebui să dovedească faptul că execuția socrilor săi i-a vătămat unele drepturi. Pentru ca sesizarea să ajungă la CCR, era însă nevoie de acordul instanței care a judecat dosarul.

Miza ascunsă a recursului la procesul soților Ceaușescu

Informația pare să confirme teoria potrivit căreia adevărata miză a redeschiderii procesului soților Ceaușescu a fost redobândirea unor bunuri confiscate de la fostul dictator. De altfel, Mircea Oprean s-a luptat mulți ani în instanță pentru recuperarea averii fostei sale soții, Zoe Ceaușescu.

”E un motiv pecuniar. Necesitatea de a reintra în posesia bunurilor avute de familia Ceaușescu la momentul din 1989”, spunea istoricul Alexandru Groza, director al Muzeului Ororilor Comunismului, la TVr Info.

Elena și Nicolae Ceaușescu au fost condamnați la pedeapsa capitală și confiscarea averii pentru săvârșirea infracțiunilor de genocid, subminarea puterii în stat, acte de diversiune și subminarea economiei naționale. Procesul s-a judecat în prima zi de Crăciun a anului 1989 iar condamnarea la moarte a fost pusă în executare imediat, la ora 14:45.