Furie după decizia CCR privind declarațiile de avere ale demnitarilor. ”E o mizerie ce-au făcut”/ ”Sistemul dă din picioare”

Experții din cadrul societății civile sunt de părere că practic decizia CCR de joi reprezintă o „invitație la corupție” în condițiile în care demnitarii și funcționarii publici nu mai sunt obligați la publicarea averilor deținute de soți și copii. Mai mult, ar putea dispărea atât baza de date a ANI cât și obligația instituțiilor statului de a publica declarațiile de avere și de interese.

CCR pună capăt obligațiilor de transparență

CCR a decis că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să mai includă bunurile și veniturile soților și copiilor, și a declarat neconstituțional articolul care prevede publicarea declarațiilor de avere. Astfel, potrivit comunicatului CCR, declarațiile demnitarilor și funcționarilor publici nu vor mai fi publicate de către ANI sau instituțiile în cauză pentru a nu aduce atingere dreptului la viață privată.

„Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private”, se arată în decizia CCR.

Potrivit sursei citate, prevederea privind menționarea bunurilor deținute la comun de către soți este neconstituțională pentru că cel care depune declarațiile nu poate fi făcut răspunzător de declarațiile altor persoane. Adică răspunderea penală care decurge din aceste declarații era implicată de menționarea bunurilor deținute de o altă persoană, copil sau soț.

„Deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane”, se arată în comunicatul CCR.

Un atac la adresa democrației din România

Activistul Valeriu Nicolae a declarat pentru FANATIK că decizia CCR de joi este nici mai mult nici mai puțin decât „o mizerie” și riscă să aducă partidele extremiste la putere în România. Acesta spune că prin decizia de azi, orice demnitar își poate ascunde fără probleme averea ilicită.

„E o mizerie ce-au făcut. Practic oricine va putea să-și ascundă averile folosindu-se de nevastă sau de copii fără niciun fel de problemă. Pui totul pe numele nevestei și asta e. Până acum noi am prin zeci de parlamentari care nu puteau să-și justifice averile. Acum nu mai ai ce să le faci. 

Se pare că CCR-ul își dorește cu orice preț să distrugem democrația asta și să aducem la putere un partid extremist. Asta e, se pișă pe noi. Oribil ce-au făcut. E rezultatul unei Curți Constituționale în care toți au fost puși acolo de nemernicii care ne-au condus. Acolo nu s-a ajuns pe merit. S-a ajuns ca să protejeze mafioții. E infect ce au făcut”, a declarat, pentru FANATIK, Valeriu Nicolae.

Decizia privind publicarea pe site-ul ANI a fost luată cu majoritate, existând două opinii contrare, însă decizia privind averile soților a fost luată cu unanimitate.

„E o mârșăvie. Este un ultragiu la adresa bunului simț. Autorul e capul CCR. Știu că Nicușor Dan nu va pune un psd-ist la Curte. Vedem ce se întâmplă și al CSM cu concursurile pentru șefia ÎCCJ și a Inspecției Judiciarie, totul pe repede înainte când avem un nou președinte. Sistemul dă din picioare. După ce atâtea milioane de oameni au votat pentru schimbare. De câte ori să le mai repetăm acestor indivizi că nu se mai poate așa, că oamenii s-au săturat”, a declarat, pentru FANATIK, și politologul Cătălin Avramescu.

O decizie care lovește în presă

Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), este de părere că această decizie a CCR reprezintă o lovitură pentru presa din România dar și pentru cetățenii României în condițiile în care impune noi limite transparenței.

„Este un uriaș pas înapoi în ceea ce privește transparența, mai ales într-o perioadă în care partidele au marșat în campaniile electorale cu lupta împotriva corupției, într-o perioadă în care inclusiv programul prezidențial prevede transparență și astuparea tuturor canalelor prin care se scurg banii publici. 

Pentru mass-media este o lovitură în plex. Investigațiile vor fi mai complicate. Este ca și cum ar încuraja corupția, pentru că presa nu mai are acces lesnicios la aceste informații. Nu am nicio îndoială că jurnaliștii de investigații au propriile surse de a ajunge la aceste informații, dar viața jurnaliștilor a devenit mai complicată, așa cum a devenit mai complicată viața plătitorului de taxe. Pentru că transparența nu este doar pentru mass media, transparența este pentru toți cetățenii”, a declarat, pentru FANATIK, Ioana Avădani.

Ioana Avădani susține că momentul deciziei, la doar câteva zile după investirea unui președinte care și-a propus reforme profunde în instituțiile statului și a avut un program anti-corupție, este un semnal cât se poate de clar al forțelor ce vor sta în fața acestui președinte. Decizia de azi a CCR a pornit de la o speță din 2019, iar judecătorul raportor a fost Marian Enache, care urmează să se pensioneze peste două săptămâni.

„Asta ne spune o poveste, că poate președintele este prea reformator pentru anumite pături din structurile administrației și că acum se face damage control încercând să se pună frână elanului reformator pe care eventual l-ar putea inspira președintele”.

O cerință din MCV

Legea ANI a fost elaborată ca parte a Mecanismului de Cooperare și Verificare cu Uniunea Europeană. Elena Calistru, director al ONG-ului Funky Citizens, subliniază că prevederile legale din această lege au fost asumate de către statul român în cadrul MCV și au fost citate pentru închiderea acestui capitol. Ea este de părere că dacă Legea ANI devenise a lege fără dinți, iar decizia curții reprezintă doar ultimul cui în coșciugul obligațiilor de transparență asumate de România.

„E important să avem o reacție a Parlamentului cât mai rapidă. Apoi, e vorba de obligațiile pe care noi ni le-am asumat în cadrul MCV. Doar pentru că acest capitol s-a închis nu înseamnă că noi nu trebuie să mai respectăm standardele de acolo. Sunt parte din tot ce înseamnă legislație europeană și standarde pe justiție și anticorupție. România și-a asumat chestiuni foarte specifice cum ar fi chiar acest portal, și a fost menționat când a fost ridicat MCV-ul.

E un context politic evident, și faptul că vorbim de un judecător care se află la final de mandat. Acum au pus efectiv bomboana pe colivă. Au demantelat încetul cu încetul tot ce ținea de bucata asta de integritate. E nevoie de o reacție rapidă pentru a reface acest cadru, pentru că problema nu este doar la bucata asta.

Oricum ANI nu mai funcționa. Nu mai are greutatea de acum câțiva ani și de aceea acum vorbim doar de ultimul cui bătut în coșciugul instituției”, a declarat, pentru FANATIK, Elena Calistru.

Alte voci din societatea civilă au subliniat că România își încalcă astfel obligațiile asumate în procesul de aderare la OECD. Practic, vorbim de o decizie ce va afecta direct economia națională și populația acestei țări.

„CCR a distrus declarațiile de avere și de interese – singurul instrument de control civic împotriva corupției și a dat liber îmbogățirii netransparente și ilicite. Decizia CCR reprezintă un regres în materia statului de drept și integrității publice și o desconsiderare a angajamentelor internaționale ale României.

Decizia va avea un impact profund defavorabil României în relație cu Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, unde aspirăm să devenim membri. Decizia întoarce România în anul 2010 și anulează 15 ani de eforturi anticorupție. Decizia vine într-un context extrem de defavorabil democrației din România, care a anulat alegerile în 2024, și transmite un semnal extrem de prost cetățenilor care au ales un stat de drept și democrația”, a susținut și Radu Nicolae,  președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, una dintre multele organizații non-guvernamentale care au cerut Curții să respecte standardele de transparență internațională și să nu declare neconstituționale articolele în cauză.