Furtuna violentă care a lovit Bucureștiul, explicată de ANM. Când vom mai vedea astfel de fenomene extreme

Directorul de prognoze al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Florinela Georgescu, vine cu explicații pentru inundațiile produse în București și Ilfov. Se pare că vom avea parte tot mai des de astfel de fenomene extreme.

Din ce cauză s-au produs inundațiile din București și Ilfov

Florinela Georgescu vine cu explicații pentru inundațiile de luni, 9 iunie. Aceasta susține că au fost mai multe lucruri care au favorizat producerea fenomenului extrem, precum temperatura foarte ridicată, 32 de grade, umezeala foarte mare din aer și o structura a aerului instabilă.

„Este un fenomen deosebit ceea ce s-a întâmplat ieri (n. red. – luni), dar, din păcate, în ultimii ani există o tendinţă clară ca pe durate scurte fenomenele meteorologice specifice verii să devină deosebit de intense, de extreme, mai dese şi cu urmările pe care le-am văzut. Deci, măcar o dată într-o vară avem în fiecare din zonele ţării cel puţin un astfel de episod foarte sever.

De data aceasta s-a întâmplat în Capitală, au fost elemente favorizante, în primul rând temperatura foarte ridicată, au fost 32 de grade ieri în Capitală, o temperatură foarte ridicată pentru începutul lunii iunie. Pe de altă parte, umezeala din aer foarte mare în urma episodelor repetate de ploaie din ultima perioadă, o structură a aerului foarte instabilă, cu o uşoară pătrundere de aer mai rece în straturile mai înalte, foarte cald la sol, deci multe elemente care preconizau apariţia unor manifestări de instabilitate în această parte de ţară, de astfel au fost acestea şi argumentele emiterii codului galben general, pentru judeţe din jumătatea de sud a teritoriului”, a explicat Florinela Georgescu la Digi24.

„Marile orașe nu sunt pregătite pentru astfel de evenimente”

De asemenea, directorul de prognoze al ANM a menționat faptul că o furtună asemănătoare cu cea de luni a avut loc și și vara trecută, în aceeași perioadă. Diferența a fost că în 2024 am avut parte de o grindină de mari dimensiuni, astfel că fenomenul a fost mai sever.

Florinela Georgescu a menționat că în urmă cu o zi, cantitățile de apă căzute în Capitală, măsurate atât la staţiile meteo, cât şi la pluviometrele Apanova, au fost între 40 şi 70 de litri pe metru pătrat. Aceasta subliniază faptul că este o cantita mare având în vedere intervalul scurt de o oră – o oră și jumătate, în care furtuna s-a dezlănțuit.

„Sigur, sunt cantităţi foarte mari, inclusiv la staţiile meteo. Ca urmare a acestei cantităţi foarte mari de apă, canalizarea nu a făcut faţă şi de aceea străzile au fost inundate. Este, de altfel, un lucru cunoscut, că marile oraşe nu sunt, în general, pregătite pentru astfel de evenimente. Suntem expuşi sau există pericolul ca urmările fenomenelor meteo de această natură să fie unele mai mari în localităţile mari, pentru că s-a construit foarte mult în ultimele decenii şi reţeaua de canal nu a ţinut şi ea pasul cu dezvoltarea oraşului”, a menţionat Georgescu.

Când vom mai avea parte de astfel de furtuni

Georgescu susține că, pentru perioada următoare, instabilitatea va fi mai redusă. De asemenea, aceasta anunță că temperaturile nu vor mai depăşi decât pe arii foarte restrânse 30 de grade, iar în Capitală, marți, vor fi undeva la 27 de grade Celsius.

„E foarte puţin probabil să se repete evenimentul de ieri, aş putea spune, nu neapărat în această săptămână, dar nici în următoarele două, trei săptămâni, aşa cum arată estimările pentru următoarele patru săptămâni, am putea avea un regim al temperaturilor mai apropiat de normă şi atunci scade probabilitatea de apariţie a fenomenelor foarte severe.

Nu excludem complet această posibilitate, dar, şi din experienţa anilor trecuti, astfel de extreme se întâmplă totuşi destul de rar”, a mai spus Florinela Georgescu, conform sursei menționate.