În timp ce România cheltuie miliarde pe tancuri și blindate, 98% dintre cetățeni nu au unde să se adăpostească în cazul unui atac aerian

Dacă mâine ar începe un război, mai puțin de 2% din populația României ar avea șansa să ocupe un adăpost de protecție civilă. Statul a lăsat în grija asociațiilor de proprietari și a dezvoltatorilor imobiliari sarcina de a menține/construi adăposturi. În acest timp, miliarde de euro merg anual în bugetul de înarmare.

Mark Rutte: ”Să ne pregătim de război”. Curtea de Conturi: ”În România nu se cunosc numărul adăposturilor care se pot amenaja în situația unui război”

România investește miliarde de euro pe tancuri, blindate și sisteme de apărare antiaeriană, dar nu are unde să-și adăpostească populația în cazul unui atac extern. Mai grav, guvernul nu știe câte dintre adăposturile de protecție civilă mai sunt funcționale. În 2024, aproape jumătate dintre adăposturile verificate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență aveau probleme.

În România există 5.200 de adăposturi de protecție civilă, cele mai multe construite în anii ’70. Un raport al Curții de Conturi din martie 2025 arată că ”în România nu se cunoaște numărul total al adăposturilor de protecție civilă și al adăposturilor simple (alte spații de adăpostire) care se pot amenaja în situația unui conflict armat”. Cele mai multe autorități publice locale nu au inventariate spațiile de adăpostire.

În urmă cu câteva zile, Mark Rutte, șeful NATO a declarat că Europa trebuie ”să se pregătească pentru un război așa cum numai bunicii noștri au îndurat”. Oficialul a anunțat că pericolul este unul real și că ”noi suntem următoarea țintă a Rusiei”.

Cât investește România în apărare

În 2025, România a alocat aproximativ 8,7 miliarde de euro pentru apărare, adică 2,3% din PIB. Bugetul este planificat să crească în următorii ani, ajungând până la 5% din PIB până în 2035. Alte 16,7 miliarde de euro vor fi accesate de România prin programul european SAFE (Security Action for Europe). Acest instrument al UE oferă acces la fonduri subvenționate pentru achiziții militare și dezvoltarea industriei de apărare.

Concret, țara noastră intenționează să investească în perioada următoare circa 8 miliarde de euro pentru achiziția a 248 de vehicule blindate și transportoare (de exemplu Piranha), arme de asalt moderne, sisteme de comandă și control sau sisteme antiaeriene. De asemenea, România a aprobat achiziția a 54 de tancuri M1A2 SEPv3 Abrams din SUA, vrea să cumpere aeronave F35 și corvete ușoare pentru Marina Română.

Cât de gravă e situația. Peste 50% dintre adăposturi sunt neoperaționale

În tot acest timp, România își lasă cetățenii complet descoperiți în cazul unui atac aerian. Curtea de Conturi apreciază capacitatea de adăpostire a populației la 3,21% (611.922 de persoane) în adăposturi special construite, respectiv 5,19% (989.507 persoane) dacă luăm în considerare stațiile de metrou, parcările, pasajele și galeriile subterane. Raportul mai arată că din cele 5.072 de adăposturi de protecție civile publice și private (identificate la momentul raportului), 2.543 (adică 50,14%) erau neoperaționale.

Potrivit IGSU, cea mai mare densitate de adăposturi civile se află în București și Ilfov (aproximativ 1.200), Brașov (170-180), Cluj (160-170) și Galați (aproximativ 160). La polul opus, județele cu cele mai puține adăposturi (sub 30) se numără: Vrancea, Tulcea, Mehedinți, Ialomița, Giurgiu sau Călărași. Municipiul Vaslui, una dintre cele mai expuse reședințe de județ, dispune de doar 7 adăposturi (31 de adăposturi la nivelul întregului județ).

Elveția are capacitate de adăpostire de 114%. Românii, total descoperiți în cazul unui atac aerian

La nivel european, România se află la coada clasamentului. Elveția are o capacitate de adăpostire de 114% din totalul populației, Finlanda și Suedia au peste 80%, în timp ce Ucraina dispune de o capacitate de 50%. În Finlanda și Elveția, adăposturile sunt verificate periodic și trebuie să fie gata de utilizare în maximum 24-72 de ore. În aceste state, protecția civilă este considerată o prioritate națională integrată în codul construcțiilor. În România, deși există norme, acestea au fost adesea ignorate sau ocolite în proiectele imobiliare noi din ultimele decenii.

”Activitatea de adăpostire nu a reprezentat o prioritate în strategia de securitate națională și nici nu a fost elaborată o strategie privind activitatea de adăpostire a populației în situații de conflict armat”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Din punct de vedere legislativ, toată responsabilitatea referitoare la reabilitarea și dezvoltarea sistemului de adăpostire revine proiectanților, constructorilor și beneficiarilor de investiții. Aceștia au obligația să prevadă în documentațiile tehnice echipamente și dotări necesare, să obțină toate avizele, autorizațiile și acordurile și să urmărească realizarea lor.

Cine e responsabil: dezvoltatorii construiesc, cetățenii administrează, statul doar controlează

Practic, statul român nu are decât rolul de coordonare și control, însă procesul are un parcurs foarte lung, cu sarcini împărțite între multe autorități. Șansele ca acesta să fie întrerupt de oricare dintre factorii implicați este unul foarte mare:

• MAI prin DSU și IGSU – coordonează protecția civilă, exercită controlul și este autoritate de reglementare
• Prefect – urmărește realizarea protecției civile la nivel de UAT
• Primar – dispune măsuri și controlează modul de întreținere a spațiilor de adăpostire colectivă de către administratorul acesteia
• Proiectanți, constructori și beneficiari de investiții – dotează adăpostul, obțin avize, autorizații și acorduri
• UAT, instituții publice, operatori economici, proprietari de imobile – administrează și ține evidența adăposturilor
• Consilii județene și locale – aprobă organizarea protecției civile la nivel de UAT, adoptă măsuri de îmbunătățire.

Care e realitatea din teren: adăposturi inundate, fără ventilație sau lăsate nefinalizate de constructor

La mai bine de jumătate de an după raportul Curții, Ministerul Afacerilor Interne recunoaște că nu deține informații concrete despre situația adăposturilor de protecție civilă. Într-un răspuns al ministrului Cătălin Predoiu la o întrebare parlamentară a deputatei Raisa Enachi se arată că, în decursul anului 2024, IGSU a verificat 2.269 de adăposturi de protecție civilă și 78 de puncte de comandă. Instituția a aplicat 81 de sancțiuni contravenționale în cuantum de 78.100 de lei, precum și 909 avertismente. Principalele nereguli constatate au fost:

• Existența unor treceri pentru conducte și canale aferente diverselor instalații în interiorul adăposturilor
• Inundarea și nefuncționalitatea instalațiilor electrice, ca urmare a uzurii naturale
• Existența unor instalații de ventilare nefuncționale, aflate într-o stare avansată de degradare
• Adăposturi nefinalizate de constructor, fără instalații de filtroventilație, instalații electrice și sanitare conforme normelor tehnice, fără cale de evacuare și fără uși metalice etanșe de protecție.

Ce amenzi riscă proprietarii și administratorii adăposturilor de protecție civilă

Sancțiunile pentru administratorii sau proprietarii de adăposturi de protecție civilă sunt cuprinse între 100 și 500 de lei – pentru nesolicitarea avizelor și autorizațiilor de protecție civilă, sau între 1.000 și 2.000 de lei – pentru nemenținerea adăposturilor publice de protecție civilă în stare bună de utilizare.

”Din desfășurarea activității de control, reprezentanții ISU au remarcat că aplicarea amenzilor pentru deficiențelor constate nu constituie un instrument coercitiv destul de puternic pentru dezvoltatorii imobiliari/constructorii care au în sarcină construcție de noi adăposturi. (…)

Administratorii, proprietarii de adăposturi de protecție civilă invocă faptul că remedierea deficiențelor pentru întreținerea în stare bună de funcționare a adăposturilor de protecție civilă (fondul de adăpostire fiind destul de vechi) implică costuri mari”, se mai arată în raport.