Instituția acuzată că a lăsat 100.000 de oameni fără apă, obligată să plătească daune uriașe unui director. Cum s-a ajuns în această situație

Aproximativ 100.000 de oameni din județele Prahova și Dâmbovița nu au apă de o săptămână după ce apa din lacul de acumulare Paltinu s-a umplut cu aluviuni din cauza ploilor și a lucrărilor efectuate. Instalațiile de captare și stația de tratare de la stația Voila nu au putut prelua și trata apa, iar furnizarea acesteia a fost oprită.

Directorul încasa peste 21.000 lei pe lună plus bonusuri de performanță de la ESZ Prahova SA

În presă s-a relatat că principala instituție vinovată pentru această situație este Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova, care este principalul producător de apa potabilă pentru județul Prahova, 84 % din apă fiind distribuită populației prin operatori zonali. Ministerul Mediului a negat că ar fi cunoscut riscul opririi alimentării cu apă în localităţi din Prahova şi că ar fi ignorat avertismente referitoare la situaţia de la Paltinu, susţinând că ESZ Prahova, instituţia responsabilă de tratarea şi furnizarea apei, nu a transmis că turbiditatea crescută „ar putea conduce la imposibilitatea de a trata apa şi, implicit, la întreruperea alimentării cu apă potabilă”.

ESZ Prahova a avut probleme în justiție cu un fost director. E.B.C., care a dat în judecată compania deoarece aceasta nu i-a plătit mai multe sume cuvenite. Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Prahova, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Instanța a arătat că reclamant și ESZ Prahova SA a fost încheiat contratul de mandat din 31.01.2022, în baza căruia reclamantul a deținut funcția de director tehnic, pentru perioada cuprinsă între 01.02.2022 și 30.06.2024 . Potrivit art. 8 din contract, mandatarul beneficia de o remunerație fixă lunară în cuantum brut de 18.000 lei. Contractul de mandat a fost completat prin trei actele adiționale.

Prin actul adițional nr. 1, contractul de mandat s-a completat cu o noua anexă și anume indicatorii de performanță, iar cu privire la remunerația mandatarului, s-a stabilit că mandatarul va beneficia și de o componentă variabilă a remunerației, al cărui cuantum va fi de 80.000 lei/brut/an condiționat de îndeplinirea în proporție de 100% a gradului global de îndeplinire a indicatorilor de performanță și a obiectivelor asumate prin Planul de management aprobat. Prin actul adițional nr. 2, mandatarul urma să beneficieze de o remunerație fixă, stabilită în conformitate cu prevederile legale în vigoare și aprobată de Consiliul Administrație, astfel că remunerația fixă lunară va fi în cuantum de 21.600 lei.

Prin actul adițional nr. 3, remunerația mandatarului a fost modificată, mandatarul beneficiind și de o componentă variabilă al cărui cuantum este de 95.904 lei, condiționată de îndeplinirea în proporție de 100% a pragului global de realizare a indicatorilor de performanță financiari și nefinanciari și a criteriilor de performanță. Prin notificarea din 28.02.2023 , reclamantul a fost informat că, începând cu data de 28.02.2023, prin Decizia Consiliului de Administrație din 27.02.2023 a fost revocat din funcția de Director Tehnic al ESZ Prahova S.A. Potrivit art. 11 alin. 1 lit. g privind încetarea contractului, contractul de mandat încheiat între părți încetează prin revocarea mandatului de către mandant, fără a fi necesară oferirea unei înștiințări scrise prealabile, oferirea vreunui motiv al denunțării contractului și fără intervenția instanței de judecată.

Legea a obligat instituția să repare prejudiciile suferite de director

Instanța a reținut că între părți a fost încheiat un contract de mandat din 31.01.2022, iar față de prevederile art. 1350 Cod civil potrivit cărora “dacă prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre părţi nu poate înlătura aplicarea regulilor răspunderii contractuale pentru a opta în favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile”, în mod corect a fundamentat reclamantul prezenta cerere pe dispozițiile privind răspunderea contractuală. În continuare, față de natura contractului încheiat între părți, tribunalul a reținut că în speță sunt incidente prevederile Codului civil- Titlul IX, Capitolul IX privind contractul de mandat. Potrivit art. 2030 Cod civil privind revocarea mandatului, mandantul poate oricând revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de forma în care contractul de mandat a fost încheiat și chiar dacă a fost declarat irevocabil.

Pe de altă parte, potrivit art. 2032 privind efectele revocării, mandantul care revocă mandatul rămâne ținut să își execute obligațiile față de mandatar. El este, de asemenea, obligat să repare prejudiciile suferite de mandatar din cauza revocării nejustificate ori intempestive. Din analiza prevederile legale enunțate anterior, tribunalul a reținut că mandatul acordat încetează prin revocarea acestuia de către mandant, revocarea putând interveni, oricând, în funcție de libera apreciere a mandantului, fără ca cel din urma să invoce motive justificate pentru revocarea acestuia, iar forma de manifestare a revocării poate fi expresă sau tacită. Cu toate acestea, art. 2032 vine în sprijinul mandatarului și prevede dreptul acestuia la recuperarea prejudiciilor suferite ca urmare a revocării nejustificate sau intempestive a mandatului.

În același sens sunt și prevederile art. 1431 alin 4 din Legea nr. 31/1990 potrivit cărora mandantul care revocă mandatul rămâne ținut să își execute obligațiile față de mandatar. El este, de asemenea, obligat să repare prejudiciile suferite de mandatar din cauza revocării nejustificate ori intempestive. Potrivit dispozițiilor legale invocate de reclamant privind clauzele neuzuale, clauzele standard care prevăd în folosul celui care le propune limitarea răspunderii, dreptul de a denunța unilateral contractul, de a suspenda executarea obligațiilor sau care prevăd în detrimentul celeilalte părți decăderea din drepturi ori din beneficiul termenului, limitarea dreptului de a opune excepții, restrângerea libertății de a contracta cu alte persoane, reînnoirea tacită a contractului, legea aplicabilă, clauze compromisorii sau prin care se derogă de la normele privitoare la competența instanțelor judecătorești nu produc efecte decât dacă sunt acceptate în mod expres de cealaltă parte.

Prejudiciul a fost calculat la 345.600 lei

Referitor la art. 11 alin. 1 lit. g din contract, tribunalul a apreciat, în primul rând, că această clauză nu se încadrează în prevederile art. 1203 pentru considerarea acesteia ca fiind o clauză neuzuală, iar pe de altă parte, această clauză este în deplină neconcordanță cu art. 2030 care prevede în mod expres posibilitatea mandantului de a revoca mandatul. Cu toate acestea, tribunalul a constatat că art. 11 alin. 1 lit. g nu exclude aplicarea art. 2032 Cod civil și art. 1431 alin 4 din Legea nr. 31/1990, astfel încât pârâtei îi revine obligația de a suporta prejudiciul cauzat reclamantului prin revocarea nejustificată sau intempestivă a mandatului. În acest context, tribunalul a arătat că urmează să analizeze dacă există o revocarea nejustificată a mandatului. Cu privire la acest aspect, tribunalul a reținut că prin notificarea din 28.02.2023 reclamantul a fost informat cu privire la revocarea mandatului său, fără invocarea unor motive care să justifice revocarea mandatului.

De asemenea, tribunalul a reținut că nici pe parcursul judecării cauzei, pârâta nu a invocat motive temeinice care să justifice revocarea mandatului acordat reclamantului, apărarea sa vizând dreptul său prev. de art. 11 alin. 1 lit. g din contract. Așadar, câtă vreme nu au fost invocate motive cu privire la o executarea necorespunzătoare a mandatului de către reclamant sau alte motive temeinice privind revocarea acestuia, tribunalul apreciază că intervine răspunderea pârâtei în conformitate cu art. 2032 Cod civil, reiterând că dispoziția contractuală invocată nu înlătură răspunderea patrimonială a acesteia. Cu privire la întinderea prejudiciul, tribunalul a apreciat că acesta este reprezentat de remunerația fixă la care era îndreptățit reclamantul, astfel cum fost stabilită prin art. 8.1 din contract și modificată prin actul adițional nr. 2, remunerația ce îi era asigurată indiferent de gradul de îndeplinire a indicatorilor de performanță, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Tot cu privire la întinderea prejudiciului, tribunalul a reținut că mandatul a fost revocat cu 16 luni înainte de expirarea perioadei contractuale, reclamantului fiindu-i creat un prejudiciu în cuantum total de 345.600 lei. Pe cale de consecință, s-a menționat că se va admite în parte cererea și va obliga pârâta ESZ Prahova SA la plata către reclamant a sumei de 345.600 lei cu titlu de daune interese, decizie luată de Tribunalul Prahova pe 18 aprilie 2024. De asemenea, compania a fost obligată și la plata dobânzii legale, de la data introducerii cererii, respectiv 07.04.2023 și până la data plății efective. ESZ Prahova SA a formulat apel, care a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Prahova, pe 22 octombrie 2024.