Palatul spectaculos din România care a renăscut din ruine. A trecut prin foc și a fost distrus de cutremure, astăzi, aici se iau cele mai importante decizii pentru țară

Palatul Cotroceni este astăzi reședința oficială a președintelui României, însă puține persoane știu că a fost la un pas de dispariție. Clădit pe un deal din Codrii Vlăsiei, locul a trecut prin epoci diferite: de la schit de călugări și mănăstire domnească, la reședință regală, Palat al pionierilor în comunism și, în cele din urmă, sediul Administrației Prezidențiale.

Palatul spectaculos din România care a renăscut din ruine

Primele informații despre Cotroceni apar în 1614, când hrisovul lui Radu-Vodă Mihnea vorbește despre țăranii liberi din zonă. Pe deal se afla un schit dedicat sfinților Serghie și Vah. În timp, moșia a fost stăpânită de boieri influenți precum Stoica, Preda și Ivan. Răscoala condusă de Șerban Cantacuzino în 1669 a influențat decisiv istoria locului. După ce s-a ascuns aici de mânia domnului Gheorghe Duca, a promis că va ridica o mănăstire. Promisiunea a fost îndeplinită între 1679 și 1681, mănăstirea fiind construită cu ziduri groase, ca o fortăreață, scrie Adevărul.ro.

Mănăstirea Cotroceni a devenit rapid una dintre cele mai bogate din țară. În 1716 aici erau 20 de moșii, 10 sate de țigani și 18 prăvălii în București. Veniturile sale proveneau și de la hanul Șerban-Vodă. Casele domnești construite în incintă au fost descrise în cronici străine, iar pivnițele uriașe serveau și drept temniță.

În anul 1787, un incendiu a distrus chiliile și hambarele mănăstirii. Cutremurul din 1738 a ruinat clopotnița și a afectat grav clădirile. Tot aici, în 1796, domnitorul Alexandru Moruzi a descoperit, împreună cu fiii săi, un izvor care a dus la apariția „Cișmelei Beizadelelor”, un loc de întâlnire pentru bucureșteni.

Palatul Cotroceni, martorul Revoluției din 1821

Cotrocenii au fost martori și ai Revoluției din 1821. Tudor Vladimirescu a fortificat zona, iar aici au fost arestați numeroși boieri. Ulterior, în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, Cotrocenii au devenit reședință domnească de vară. Cuza a mobilat clădirile cu piese rare aduse de la Viena și Paris.

Carol I a locuit la Cotroceni până la finalizarea Castelului Peleș. A modernizat construcțiile, păstrând fundațiile vechi. În 1888, palatul a fost oferit prințului Ferdinand. În timpul domniei sale, Cotrocenii au fost extinși, iar în aripa nouă au apărut  săli elegante și foișoare inspirate din arhitectura brâncovenească.

După moartea Regelui Ferdinand, trupul său a fost depus la Cotroceni. Funeraliile au atras zeci de mii de români. În 1929, o explozie puternică produsă la depozitul de muniții de lângă palat a provocat panică în Capitală. Presiunea aerului a spart geamurile și a crăpat tavanele clădirilor din complex.

Cutremurul devastator din 1940 a lăsat urme adânci clădirii

În 1939, tot la Cotroceni, a fost proclamată neutralitatea României. Cutremurul devastator din 1940 a distrus etajul rezervat Regelui Mihai. Etajul s-a prăbușit, iar biserica mănăstirii a fost distrusă. Reparațiile au fost făcute cu greu, într-un context economic dificil, după un război dus cu greu. Bombardamentele din 1944 au lăsat noi urme adânci clădirilor.

„Au plesnit complet arcadele pridvorului principal, ameninţând cu desprinderea bolţilor la arce şi deplasarea coloanelor. Tencuiala bolţilor pridvorului este de asemenea plesnită, însă nu ameninţătoare din cauză că este construită din şipci. Interiorul este plin de fisuri şi deplasări ca şi cupola Pantocratorului. Punctul mai ameninţat însă este pronaosul, ale cărui coloane din piatră au cedat şi sunt frânte şi înclinate ameninţând cu desprinderea, fapt ce ar duce cu sine năruirea întregului Sfânt Lăcaş“, a declarat arhitectul D. Ionescu-Berechet.

După 1948, regimul comunist a transformat Palatul Cotroceni în Palat al pionierilor. Clădirile au fost golite de obiectele de valoare, iar biserica a fost închisă. Între 1950 și 1976, palatul a fost folosit pentru activități ale copiilor: lecții de balet, fizică, chimie și expoziții cu obiecte aduse din toată țara. Elementele regale au fost distruse sau mascate. Coloanele din piatră de Rusciuc au fost vopsite, iar mobilierul luxos a dispărut.

Când a devenit sediul Administrației Prezidențiale

În 1976, Cotrocenii au fost preluați de Protocolul de Stat. După cutremurul din 1977, au fost restaurate, iar o aripă nouă a fost construită, devenind în timp sediul Administrației Prezidențiale. După Revoluția din 1989, Palatul Cotroceni a devenit sediul oficial al Președinției României.

Ion Iliescu a fost primul președinte care a locuit aici. Clădirea era finalizată, iar parcul refăcut. A urmat Emil Constantinescu care a anunțat deschiderea palatului pentru public. De asemenea, fostul președinte al României a cerut reconstrucția bisericii dărâmate de comuniști și a refuzat militarizarea curții.

„Întâmplarea fericită era că se terminaseră lucrările în cursul anului 1989 la această zonă a Cotrocenilor. Şi parcul, şi clădirea respectivă. Cred că ideea iniţială era să fie un fel de casă de odihnă, casă de recepţie pe care şeful statului să o aibă pentru şefii de stat care vin în vizită în ţara noastră. Cam asta era destinaţia acestor clădiri. Or, neavând un spaţiu pentru noua instituție, Administraţia Prezidenţială, am vizitat complexul Cotroceni şi mi s-a părut că este un loc adecvat şi întâmplarea fericită a făcut să existe această construcţie terminată şi încă neutilizată“, își amintea Ion Iliescu pentru un documentar Digi24.

Ion Iliescu a revenit pentru un nou mandat între 2000 și 2004, lăsându-i moștenire lui Traian Băsescu „spiritul Cotrocenilor“. Acesta din urmă a reluat lucrările la biserică, iar Administrația Prezidențială a investit masiv în restaurarea lăcașului.

Klaus Iohannis a ocupat funcția timp de două mandate, până în februarie 2025. Spre deosebire de predecesorii săi, a locuit la Vila Lac 3 din cartierul Primăverii, nu la Cotroceni. După demisia sa, Ilie Bolojan, președintele Senatului, a devenit președinte interimar și a ales să fie cazat în Palatul Cotroceni, motivând că vrea să reducă cheltuielile în acest mod.