Răzvan Lucescu dezvăluie momentul decisiv care l-a influențat să devină antrenor: „Mi-am dat seama că locul meu era pe teren!”. Cum a apărat poarta Rapidului când era vicepreședinte

Răzvan Lucescu este unul dintre cei mai valoroşi antrenori ai României. Este câştigător de Liga Campionilor Asiei şi a scris istorie la PAOK Salonic, acolo unde a adus două dintre cele patru titluri din istoria clubului.

Răzvan Lucescu dezvăluie momentul decisiv care l-a influențat să devină antrenor

La o ediţie specială de FANATIK SUPERLIGA, Răzvan Lucescu a dezvăluit care a fost momentul care l-a influenţat să devină antrenor. „Luce” a vorbit şi despre momentul în care a coborât din biroul de vicepreşedinte direct în poarta Rapidului:

„Nu contest că atunci când m-am apucat de antrenorat mi-am spus, eram în ultimul an de jucător la Bacău, mi-am pus problema ce fac. Am 32 de ani, am posibilitatea de a continua încă un an, doi ani sau trei ani.

Chiar am mers cu Astra Ploieşti în cantonament sau să întrerup atunci, să îmi pregătesc cariera de antrenor, viitorul. Trebuia să văd exact ce vreau. A venit o propunere de la domnul Copos, să vin lângă el, vicepreşedintele clubului.

Ceea ce este astăzi directorul sportiv. Sigur că am fost înconjurat de oameni cu suflet mare şi am avut şi succes. I se datorează lui Mircea Rednic, domnului Copos, echipei, dar şi noi, cei de pe lângă, am ajutat foarte mult.

„Voiam şi să continui să mă antrenez”

Am înţeles la finalul acelui an că nu sunt făcut pentru munca de birou. Voiam să fiu pe teren. Când era antrenamentele după-amiaza ieşeam cu jucătorii la antrenament, cu acceptul lui Mircea Rednic.

Voiam să creez o atmosferă diferită, mai plăcută, mai caldă, mai umană între club şi jucători. Voiam şi să continui să mă antrenez. La un moment dat s-au accidentat ambii portari: Dolha şi Curcă, îl avea doar pe Marinescu, în vârstă de 18 ani.

Mi-a spus Rednic: „E meci important, aş avea nevoie de experienţa ta!”, eu fiind vicepreşedinte. Dar, având nişte antrenamente în picioare. Mi-am făcut treaba de birou, nu m-am prezentat în cantonament pentru că mai aveam şi altele de făcut.

Dar am intrat la meci şi am câştigat cu 1-0 în faţa lui FC Argeş. Nici n-am luat gol. Nu am mai auzit de un asemenea caz. A fost o situaţie specială. Am jucat şi următorul meci din Cupa României.

„Când am mers pe antrenorat mi-am spus că am o şansă”

La finalul turului am spus gata! Am renunţat la idee. La finalul anului, am decis să plec pe ideea de antrenorat. Că sunt pentru teren şi trebuie să merg pe teren. Când am mers pe antrenorat mi-am spus că am o şansă.

Am o carismă, o personalitate, lumea m-a văzut într-un anumit fel plus că vrând, nevrând, toţi aveau o curiozitate: „E băiatul lui Mircea Lucescu. Imposibil să nu fi luat ceva de la el”. 

Asta a fost partea bună. Ok, primul care mi-a propus să fiu antrenor a fost domnul Ioan Neculaie de la Braşov. Şi în zilele astea am o relaţie de stimă şi de prietenie cu dânsul”, a spus Răzvan Lucescu la FANATIK SUPERLIGA.