Rusia vrea să schimbe radical harta Ucrainei până în 2027. Dezinteresul periculos al lui Donald Trump, deși planurile Kremlinului i-au fost dezvăluite

Experiența îndelungată de ofițer de informații a lui Vladimir Putin l-a învățat pe acesta să evite deciziile pripite și impulsive. Mulţi politologi cred însă că Putin nu ia cu rapiditate hotărâri importante nu doar pentru că este un om de stat calculat, ci și pentru că, asemenea altor lideri autoritari, trăiește cu teama permanentă că o alegere pripită i-ar putea slăbi puterea pe care o exercită de atâta vreme în fruntea Rusiei.

Rusia pregăteşte ofensiva de vară asupra Ucrainei

Istoricul Anastasia Edel rezumă în revista Foreign Policy: „Odată un obscur locotenent-colonel al KGB-ului, Putin se prezintă acum ca un mare maestru geopolitic, mișcând cu viclenie piesele pe tabla de șah mondială. Cu toate acestea, liderul rus nu pune în aplicare un plan măreț, ci improvizează în efortul de a atinge un singur obiectiv: menținerea la putere”.

După ce ucrainenii au atacat duminică, în premieră, bazele aeriene rusești, apoi au aruncat în aer trenuri de marfă și, în final, au deteriorat fundațiile podului Kerci care leagă Rusia de Crimeea, Putin a tăcut câteva zile. A fost o perioadă de reflecție internă în care liderul de la Kremlin se consultă de obicei doar cu cei din cercul intim. Sau cu nimeni, așa cum a fost cazul în luarea deciziei de a lansa invazia asupra Ucrainei, în februarie 2022.

Abia miercuri s-a pronunţat asupra subiectului, acuzând mai întâi regimul ucrainean de organizarea de atacuri teroriste, după care a pus sub semnul întrebării sensul continuării negocierilor de pace. Ulterior, Kremlinul și Casa Albă au anunțat că Putin şi Trump au purtat o convorbire de aproximativ 70 de minute, preşedintele american concluzionând că omologul său rus i-a spus că va trebui să răspundă acestor atacuri.

Atacul din noaptea de joi spre vineri, cu peste 400 de drone şi rachete balistice, deşi masiv, nu satisface exigenţele susținătorilor radicali ai războiului, care cer o ripostă militară letală şi cu o simbolistică cel puţin la fel de puternică. Analiştii militari spun că decizia Kremlinului este îngreunată de pregătirea ofensivei de vară, care ar trebui să dea o lovitură puternică Ucrainei.

Rusia vrea să lase Ucraina fără ieșire la Marea Neagră

Săptămâna aceasta a sosit la Washington o delegație ucraineană avându-l în componenţă inclusiv pe colonelul Pavlo Palisa, care în noiembrie anul trecut a fost retras de Volodimir Zelenski de pe câmpul de luptă și numit adjunctul şefului cabinetului prezidențial. Palisa a dezvăluit în premieră obiectivele de război ale Rusiei, susținând că este vorba de informații obținute de Serviciul de Informații Militare Ucrainean (GUR). Astfel, scopul ofensivei ruse este ca până în luna septembrie să cucerească întregul Donbas, iar până la sfârşitul anului să creeze un coridor de securitate de-a lungul frontierei. Colonelul a mers mai departe cu dezvăluirile şi a mai spus că anul viitor Rusia intenționează să cucerească tot estul Ucrainei până la râul Nipru și la oraşele Nikolaiev și Odesa, astfel ca, la data de 1 ianuarie 2027, Ucraina să nu mai aibă deloc ieşire la Marea Neagră.

În paralel cu aceste dezvăluiri, analiştii remarcă postarea lui Trump, după discuţia cu Putin: „A fost o conversație bună, dar nu o conversație care să ducă la pace imediată”. Tonul anunțului este resemnat, dând impresia că preşedintele SUA este din ce în ce mai puțin interesat de Ucraina, pe măsură ce devine conștient că nu are suficientă influență asupra niciuneia dintre părți. Compania de analiză Stratfor confirmă acest lucru, subliniind că Donald Trump nu a criticat atacurile ucrainene, dar nici nu a amenințat că va înăspri sancțiunile împotriva Rusiei.

Trump începe astfel să se asemene predecesorilor săi care nu au făcut nimic pentru a împiedica agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Barack Obama nu a reacționat la anexarea Crimeii în 2014, chiar dacă era obligat de Memorandumul de la Budapesta, care garanta integritatea teritorială a acestei țări. Joe Biden a sugerat, pe 19 ianuarie 2022, că sancţiunile ar fi mai blânde dacă Rusia s-ar limita la o „incursiune minoră” în Ucraina, ceea ce a fost un mesaj mai mult decât clar către Putin de a lansa, o lună mai târziu, invazia. Dincolo de SUA, nici cealaltă mare putere, China, nu s-a opus excesiv operațiunii, pentru preşedintele Xi Jinping fiind important ca aceasta să nu fie lansată înainte de sfârșitul Jocurilor Olimpice de iarnă care s-au organizat în acea vreme la Beijing.

Casa Albă a transformat Kremlinul din „adversar” în „partener”

Între timp, Trump se pare că şi-a mutat atenţia supra Iranului, iar Putin a declarat că se va alătura negocierilor privind programul nuclear. Președintele SUA este convins că această implicare ar putea grăbi un acord sau o soluție finală în această chestiune. „Părerea mea este că Iranul este lent în a lua o decizie cu privire la această problemă foarte importantă și vom avea nevoie de un răspuns final într-un timp foarte scurt!”, a tunat Trump.

Kremlinul a concluzionat că discuțiile au fost „pozitive și foarte productive”, ceea ce este de înțeles în opinia analiştilor politici, deoarece nu au pus în niciun fel sub semnul întrebării planurile Rusiei în Ucraina. Trump, cerându-i lui Putin să ajute Iranul, i-a dat acestuia putere de negociere şi influenţă, legitimându-l să gestioneze teme de importanţă mondială. O situaţie extrem de mulţumitoare pentru Kremlin, care nu se mai vede tratat ca un „adversar” de către Casa Albă, ci ca un „partener” în marele joc al politicii globale.