Tradiții din bătrâni de Ajunul Crăciunului. E important să cunoști aceste obiceiuri

Ajunul este o sărbătoare la fel de importantă precum Crăciunul. În această zi, credincioșii respectă tradiții și datini vechi din străbuni. Care sunt cele mai importante dintre ele.

Datini străbune pentru Ajunul Crăciunului

Ajunul Crăciunului este o sărbătoare foarte importantă din punct de vedere religios. 24 decembrie este o zi cu o încărcătură profundă, iar credincioșii au diverse tradiții pe care le respectă cu sfințenie în fiecare an.

În ciuda faptului că toată lumea se gândește la Crăciun, Ajunul este și el la fel de important. Legate de această zi, există o mulțime de datini străbune care nu fac decât să sublinieze încărcătura spirituală a acestei zile.

Încă din străbuni, se spune că Moș Ajun este cel care are putere absolută asupra anului care vine. Tocmai de aceea, respectarea tradițiilor legate de această zi este considerată un adevărat talisman pentru atragerea norocului.

Datinile vechi sunt păstrate cu precădere la sate, acolo unde aceste sărbători au o altă însemnătate. De departe, una dintre cele mai vechi și mai frumoase tradiții din Ajunul Crăciunului este colindatul.

În zonele rurale, cetele de colindători merg din poartă în poartă pentru a prevesti nașterea lui Iisus Hristor. În funcție de zona geografică, aceștia se îmbracă în costum popular sau în alte costumații, considerate aducătoare de noroc.

În schimbul colindatului, credincioșii le oferă mere, covrigi și colaci. Gospodinele sunt cele care pregătesc aceste bunătăți chiar în ziua Ajunului, iar colacii sunt considerați un simbol care amintește de Crăciuneasă.

Ce tradiții păstrează românii în Ajunul Crăciunului

În Ajunul Crăciunului, gospodinele fac curat în toată casa, dar nu uită nici de prepararea mâncărurilor tradiționale. De pe masa de Ajun nu trebuie să lipsească turtele, cele care amintesc de ”scutecele lui Iisus”.

O altă tradiție străbună spune că stăpâna casei trebuie să pună o sticlă de vin roșu sub o icoană, iar lângă ea, în partea dreaptă, pune turtele. Tot pe masa de Ajun trebuie să se regăsească o farfurie cu prune fierte și una cu bob, iar în cele patru colțuri ale sale trebuie așezați patru colaci. Bunătățile de pe masa de Ajun nu se mănâncă până nu le sfințește un preot.

În Ajunul Crăciunului, credincioșii merg la slujbă. De asemenea, este recomandat ca cei care au împrumutat diverse lucruri să facă tot posibilul să le recupereze. Se spune că doar așa aduc norocul acasă.

În ziua Ajunului, gospodinele nu trebuie să dea cu mătura, căci se spune că își mătură norocul din casă. De asemenea, credincioșilor nu le este permis să bea rachiu în această zi.

Pe 24 decembrie, credincioșii pot afla cum vor sta la capitolul sănătate în anul care urmează. Tot ce trebuie să facă este să taie un măr pe jumătate. Dacă mărul este putred, acesta prevestește moartea, iar dacă are viermi, anunță boală.

Tradiții Ajun în alte țări

În Italia, italienii respectă tradiția ”Cina celor șapte pești”. Așa cum îi spune și numele, la masă sunt serviți doar pești, special pentru a marca abstinența de la consumul de carne. De asemenea, tot pe 24 decembrie, italienii merg la biserici pentru a admira scenele cu nașterea Domnului.

În Spania, Ajunul Crăciunului poartă numele de ”Nochebuena” și este marcat printr-o cină festivă alături de cei dragi. De pe mese nu lipsesc mielul, fructele de mare și curcanul.

Polonezii țin post până apune soarele, iar la cina din Ajun servesc opłatek, o pâine sfințită. De asemenea, pe masă se regăsesc 12 feluri de mâncare, simbolizând cele 12 luni ale anului.

În Mexic, timp de 9 zile înainte de Ajun, familiile reconstituie drumul pe care au mers Iosif și Fecioara Maria. Mexicanii cântă colinde și cer adăpost localnicilor. Masa de Ajun include tamales, cod sărat și desert.