Mark Rutte cere creșterea cu 400% a bugetului de apărare al NATO: „Rusia seamănă teroare din cer”. Reacția Kremlinului

Mark Rutte va cere creșterea cu 400% a bugetului de apărare al NATO, după cum a anunțat secretarul general al NATO înainte de vizita la Londra. Potrivit unui comunicat, Rutte dorește consolidarea bugetului prin majorarea contribuției fiecărei țări partenere, scopul fiind contracararea atacurilor rusești.

Mark Rutte cere creșterea cu 400% a bugetului de apărare al NATO

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, va susține luni, 9 iunie, un discurs la Londra în care va cere o creștere cu 400% a apărării antiaeriene și antirachetă pentru fortificarea Alianței Nord-Atlantice. Aceasta, se arată în comunicat, este una dintre prioritățile summitului membrilor NATO care va avea loc la Haga, la sfârșitul acestei luni.

Rutte transmite că dorește ca statele membre să își majoreze cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB. De asemenea, el militează pentru alocarea a încă 1,5% pentru cheltuieli mai importante legate de securitate. Astfel, el răspunde solicitării lui Donald Trump referitoare la un obiectiv total cumulat de 5%. Șeful NATO a declarat anterior că acest acord va fi convenit, cel mai probabil, în cadrul summitului din 24 – 25 iunie.

„Vedem în Ucraina cum Rusia provoacă teroare din aer, așa că vom consolida scutul care protejează cerul nostru. Realitatea este că avem nevoie de un salt uriaș în capacitatea noastră de apărare colectivă. Realitatea este că trebuie să dispunem de mai multe forțe și capabilități pentru a ne pune integral în aplicare planurile de apărare. Realitatea este că pericolul nu va dispărea nici măcar după încheierea războiului din Ucraina”, va declara Mark Rutte la Londra, potrivit unor fragmente din discursul său transmise de echipa lui, citate de The Guardian.

Reacția țărilor membre la inițiativa de suplimentare a bugetului pentru apărare

Și secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat, joi, la Bruxelles, că aliații NATO sunt de acord aproape în totalitate cu acordul ce va fi oficializat la Haga. Această înțelegere este foarte aproape de semnare, mai ales că presiunea pentru țările membre este foarte mare, mai ales după încercările repetate de mediere a conflictului dintre Rusia și Ucraina și cererile de pace.

Mai multe țări din NATO deja au început să depună eforturi pentru a se alinia cerințelor Alianței. Marea Britanie, de exemplu, s-a angajat să-și majoreze cheltuielile pentru apărare de la 2,3% la 2,5% din PIB până în 2027. Ulterior, acest procent va crește la 3%. Și Germania a anunțat că are nevoie de circa 50.000 până la 60.000 de soldați activi pentru a atinge noile obiective ale NATO.

Conflictul continuă între Rusia și Ucraina

Kremlinul a oferit o replică în urma declarațiilor pe care Mark Rutte le va face la Londra. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a acuzat NATO că este un „instrument de agresiune și confruntare”.

„NATO, după ce şi-a dat jos masca, demonstrează în toate modurile posibile natura sa de instrument de agresiune şi confruntare”, a spus acesta în cadrul briefing-ului său zilnic, menționând și că planul lui Mark Rutte va fi în detrimentul contribuabililor europeni.

În ceea ce privește înaintarea forțelor ruse în regiunea Dnipropetrovsk, Peskov a afirmat că se dorește crearea unei „zone tampon”. De asemenea, el a spus că Rusia este pregătită să onoreze acordul cu Ucraina privind un nou schimb de prizonieri, însă Kievul nu și-a respectat partea de înțelegere, amânând pe termen nelimitat acest schimb.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, duminică, că schimburile de prizonieri vor continua, însă nu a primit încă lista completă a prizonierilor care urmează să fie eliberați de ruși.