Măsuri șoc în pachetul II: închisoare pentru șefii poștei, detector de minciuni la ANAF. Ce vor păți administratorii firmelor falimentare

Proiectul actualizat analizat de FANATIK al măsurilor fiscale pregătite de Guvernul Bolojan prevede o serie de măsuri extrem de dure, fără precedent în România.

Cum se va încasa taxa de 25 de lei pentru produsele din China

În noua formă a proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, furnizorii de servicii poștale au obligația de a colecta taxa logistică de 25 de lei pentru fiecare colet ce conține bunuri cu valoare comercială sub 150 de euro.

Aceștia trebuie să declare către ANAF numărul de colete livrate până la data de 25 a lunii următoare predării pachetelor. Același interval este valabil și pentru virarea taxelor colectate către bugetul de stat.

Orice întârziere de la declararea sau virarea sumelor de bani colectate atrage amenzi. Dacă întârzierea depășește 30 de zile, aceasta este considerată infracțiune și se pedepsește inclusiv cu închisoarea.

Închisoare pentru furnizorii de servicii poștale dacă întârzie plata taxei către buget

”Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă  colectarea taxei și neplata către bugetul general consolidat al statului în termen de 30 zile de la declarare”, se arată în documentul obținut în exclusivitate de FANATIK.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoanele împuternicite din cadrul ANAF iar monitorizarea implementării taxei logistice se realizează de către Direcția Generală Antifraudă Fiscală.

Șeful vămilor din România, testat cu poligraful

Pachetul II introduce modificări și în Codul vamal al României. Astfel, personalul vamal va putea folosi camere video de tip bodycam în activitatea de control. În plus, șefii Autorității Vamale vor fi supuși unor testări extrem de atente din perspectiva integrității.

Documentul indică posibilitatea supunerii unor teste cu detectorul de minciunii pentru conducătorii autorității vamale. În cazul în care subiectul ”pică” testul, acesta va fi cercetat disciplinar.

”În situația în care există date și indicii privind abateri de la integritate  ale personalului care ocupă funcțiile publice de conducere din cadrul Autorității Vamale Române, respectiv ale personalului care ocupă funcții generale de execuție din cadrul structurilor de control, la solicitarea conducerii Autorității, personalul poate face obiectul testării integrității, inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat realizată prin utilizarea tehnicii poligraf.

În situația în care testarea funcționarul public indică un comportament disimulat se declanșează cercetarea disciplinară conform Codului Administrativ”, se arată în document.

Și șefii ANAF vizați de testele cu detectorul de minciuni

Și șefii ANAF ar putea fi testați cu detectorul de minciuni, potrivit noilor propuneri ale Executivului. Testarea se poate face chiar și de două ori pe an, costurile urmând să fie acoperite din bugetul ANAF.

”În situația în care există date și indicii privind abateri de la integritate ale personalului care ocupă funcțiile publice de conducere din Agenția Națională de Administrare Fiscală, respectiv ale personalului care ocupă funcții generale de execuție din cadrul structurilor de control și de executare silită, la solicitarea conducerii Agenției, personalul poate face obiectul testării integrității, inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat realizată prin utilizarea tehnicii poligraf”, se mai arată în documentul analizat de FANATIK.

Ce pățesc funcționarii Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc prinși cu minicuna

În fine persoanele care ocupă funcții de conducere în cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc vor fi testați cu poligraful, în timp ce angajații instituției au obligația de a depune avize de integritate și de a se supune unor testări psihologice.

”Toți funcționarii publici din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc sunt supuși în mod obligatoriu unei testări psihologice periodice, o data la 2 ani, începând:

• a) de la data angajării, pentru persoanele numite ulterior intrării în vigoare a prezentei legi;
• b) de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru persoanele care ocupă funcții publice la această dată.

În situația în care există date și indicii privind abateri de la integritate  ale personalului care ocupă funcțiile publice de conducere din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, respectiv ale personalului care ocupă funcții generale de execuție din cadrul structurilor de control, la solicitarea conducerii Oficiului, personalul poate face obiectul testării integrității, inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat realizată prin utilizarea tehnicii poligraf.

În situația în care testarea funcționarul public indică un comportament disimulat se declanșează cercetarea disciplinară conform Codului Administrativ”, se arată în proiect.

Pachetul II: Interdicții pentru administratorii de firme

Interdicții dure vor fi și pentru administratorii care au fost găsiți vinovați de insolvența unei societăți comerciale. Măsura ar urma să se aplice atât administratorilor firmelor private, cât și pentru cei din conducerea companiilor de stat.

Proiectul actualizat analizat de FANATIK stipulează că persoanele împotriva cărora a fost pronunțată o hotărâre definitivă de atragere a răspunderii nu mai pot fi administrator timp de zece ani. În plus, acestea au interdicția de a fonda sau de a controla societăți comerciale timp de cinci ani.

„Persoana împotriva căreia s-a pronunțat o hotărâre definitivă de atragere a răspunderii nu mai poate:

• a) să fie desemnată administrator sau, dacă este administrator în alte societăți, va fi decăzută din acest drept timp de 10 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii;
• b) să fondeze societăți sau să dobândească o participație de control într-o nouă societate pentru o perioadă de 5 ani”, se arată în proiectul de modificări fiscale ce ar urma să fie promovat de către Executiv.

Ce se întâmplă pe legea actuală

Concret, prin noua reglementare se introduc sancțiuni expres și directe împotriva celor găsiți vinovați de insolvența unei firme. Pe legea actuală, sancțiunile sunt mult mai difuze sau rămâneau doar la nivel de răspundere patrimonială (să plătească datoriile), însă odată cu noua modificare apar și interdicții de ordin comercial și managerial.

Mai exact, în prezent, pentru persoanele vinovate de insolvența unei firme nu există interdicții explicite privind funcții de conducere sau fondarea de societăți.

Cui i s-ar aplica noile prevederi referitoare la insolvență

În condițiile în care noua lege vorbește de „persoana împotriva căreia s-a pronunțat o hotărâre definitivă de atragere a răspunderii”, este clar că interdicția vizează persoana fizică găsită vinovată de starea de insolvență a unei firme.

Asta înseamnă că măsura s-ar aplica atât în cazul companiilor private, cât și a celor cu capital de stat. Totuși, reglementarea nu s-ar aplica în cazul regiilor autonome sau al instituțiilor publice, pentru că acestea nu intră în categoria „societăților comerciale”.

Articolul 169 din Legea Insolvenței detaliază și cazurile în care cineva poate fi tras la răspundere. Cele mai frecvente vizează situațiile în care o persoană a folosit bunurile sau creditele societății în interes propriu; a continuat o activitate vădit păguboasă (deși știa că firma se duce spre faliment); a ținut o contabilitate fictivă sau a distrus documente contabile; a ascuns active sau a mărit fictiv pasivele sau a plătit cu preferință anumiți creditori în dauna altora.

Pachetul II: persoanele vinovate de insolvență, date în judecată

O altă prevedere nouă este obligația fermă pentru administrator/lichidator să dea în judecată persoanele vinovate de insolvența unei firme. Practic, vorbim de obligația administratorului/ lichidatorului de a acționa atunci când găsește vinovați pentru insolvență (în trecut era mai mult o posibilitate, acum devine clar o obligație).

 „Administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar, ori de câte ori identifică persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului, va promova acțiunea în antrenarea răspunderii patrimoniale. De asemenea, poate introduce această acțiune și orice creditor interesat”, se mai arată în proiectul de măsuri fiscale consultat de FANATIK.

Lipsa situațiilor financiare

O altă modificare importantă, chiar la articolul 169, vizează prezumția conform căreia lipsa depunerii situațiilor financiare sau a declarațiilor fiscale echivalează cu neîntocmirea contabilității legale.

„În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât şi legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. Prezumția este relativă.

În cazul nedepunerii culpabile a situațiilor financiare și/sau a neîndeplinirii culpabile a obligațiilor de depunere a declarațiilor fiscale, anterior deschiderii procedurii, se prezumă până la proba contrară, că nu a fost ținută contabilitatea în conformitate cu legea”, se mai arată în proiectul legislativ.

Alte măsuri fiscale prevăzute în Pachetul II:

• Fideiusiunea obligatorie pentru eșalonări de plată: debitorii persoane juridice trebuie să aducă un contract de fideiusiune încheiat cu beneficiarul real al firmei, care devine executoriu dacă firma nu respectă condițiile eșalonării. Astfel, se mută răspunderea din zona societății către persoanele din spatele firmei: administratori, asociați, beneficiari.
• Dizolvarea automată a firmelor inactive mai mult de un an
• Obligația generalizată de cont bancar/de trezorerie pentru toate persoanele juridice, nu doar pentru firmele mari
• Extinderea acceptării obligatorii a plăților electronice. Se elimină pragul de 50.000 de lei/an cash și orice entitate înregistrată la Registrul Comerțului trebuie să accepte carduri/aplicații.
• Licitații electronice pentru bunuri sechestrate prin platforma digitală ANAF/MDLPA

Cât va crește capitalul social minim la înființarea unei societăți

Capitalul social minim la înființarea unei societăți crește la 500 de lei. Și firmele existente trebuie să-și mărească capitalul social, după cum urmează:

• în cazul societãților care au înregistrat o cifrã de afaceri netã sub 395.000 lei, valoarea minimã a capitalului social este de 500 lei;
• în cazul societãților care au înregistrat o cifrã de afaceri netã între 395.000 lei și 7.000.000 lei, valoarea minimã a capitalului social este de 5.000 lei;
• în cazul societãților care au înregistrat o cifrã de afaceri netã peste 7.000.000 lei, valoarea minimã a capitalului social este de 90.000 lei.
• În cazul societatilor cu raspundere limitata nou înființate, valoarea minima a capitalului social este de 500 de lei.