România, sub cod roșu de criză. Reforma mimată și amatorismul politicienilor împing țara în prăpastie. Economist: „Vor fi doar creșteri de taxe și mai multă sărăcie”

Președintele Bolojan a anunțat că România riscă să intre într-o criză de proporții și a lăsat de înțeles că vor urma creșteri de taxe și impozite și austeritate. E exact ce ar trebui evitat, susține profesorul Bogdan Glăvan, care susține că e nevoie de reducerea cheltuielilor inutile, dar și de o creștere a investițiilor și a absorbției de fonduri europene. Pe lângă acestea, sunt obligatorii reformele serioase, nu mimate, pentru a salva economia în ceasul al 13-lea.

Anunțul de care ne temeam cel mai mult a venit: președintele interimar Ilie Bolojan a declarat recent, pentru Prima TV, că din cauza contextului internațional și a ceea ce el numește „trepidații la nivel global”, există posibilitatea unei noi crize financiare. Ca termen de comparație, Bolojan a vorbit de situația dintre 2008 și 2010, anii care au adus ultima criză economică globală.

România, sub cod roșu de criză

Economiștii sunt de părere că deși șeful statului a identificat bine riscurile și a pus, așadar, diagnosticul corect, nu arată că ar ști medicația și rețeta pentru a evita noua criză. Acest lucru este remarcat de Bogdan Glăvan, profesor universitar, expert în macro și microeconomie, economia dezvoltării și economia monetară și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri româno-american „Murray Rothbard“. Profesorul avertizează că măsurile preconizate de actuala coaliție aflată la guvernare, creșterea taxelor și a impozitelor, nu au cum să rezolve problemele unei țări deja sufocate de aceste lucruri.

Pornind de la declarația lui Ilie Bolojan, Bogdan Glăvan vorbește de „naivitate” și despre probleme cronicizate, mascate prin afirmații pompoase, fără substanță și mai ales fără efect. În timp ce președintele interimar vorbește despre austeritate și reduceri de cheltuieli, statul aruncă miliarde de euro pe stadioane, săli de sport și salarii imense pentru anumite categorii bugetare, pensii speciale și investiții inutile, care nu întorc niciun euro în economie și secătuiesc resursele financiare și așa tot mai diminuate ale țării.

„Suntem ca acel pacient care duce încă boala pe picioare, abia acum începe să-și dea seama cât este de gravă. Dar nu știe cum să o trateze și o face după ureche. În primul rând, declarația domnului Bolojan e un pic naivă, nici nu am alt termen la îndemână, pentru că suntem deja în ceasul al 12-lea sau mai bine spus în al 13-lea. Adică guvernul acesta și domnul Bolojan s-au angajat de la începutul legislaturii, de când a fost investit noul parlament, că vor face ceva pentru a repune pe picioare economia. A promis exact la fel cum a promis și guvernul și coaliția de acum 2 ani de zile”, spune profesorul Glăvan, pentru FANATIK.

Economia României, tratată „băbește” cu taxe care o bagă și mai adânc în groapă

În opinia sa, politicienii se întrec în promisiuni fără acoperire, iar reducerea cheltuielilor bugetare este poate cea mai fără acoperire dintre ele. Simplul fapt că vor crește taxele și impozitele nu va aduce nimic bun, din contră, susține el.

„Au promis, de exemplu, o reformă bugetară și n-au făcut nimic. Iar ideea asta că dacă nu reducem cheltuielile o să creștem taxele este defunctă. E defunctă, a murit deja. Ce cheltuieli să reducem? Că nu s-au redus până acum, deși doar despre asta ni s-a tot spus, despre tăierea cheltuielilor. Adică cine să le reducă? Ei trebuia să fi făcut asta deja de mulți ani, dar evident că n-au făcut-o. Și atunci e cât se poate de limpede că vor face asta. Nu vor să o facă sau nu pot să o facă. Sau nu știu cum să o facă. Nici nu mai contează exact din ce cazuă, contează că nu au făcut-o și nu o vor face. Nu mai crede nimeni că vor reduce vreo cheltuială. În consecință creșterea taxelor par inevitabilă. Deși cu siguranță nu asta e soluția sănătoasă, bineînțeles că e cel mai simplu și cel mai comod de făcut, motiv pentru care creșterea taxelor este inevitabilă”, mai spune Glăvan.

Suntem maeștri în promisiuni fără acoperire, dar ne încurcăm în propriile minciuni

El a amintit și de „spectacolul” făcut de actuala coaliție de la guvernare după alegerile parlamentare, când în frunte cu Ilie Bolojan, instituțiile statului s-au întrecut în promisiuni care de care mai înșelătoare, privind reducerea cheltuielilor inutile.

„Din când în când au tot existat astfel de puseuri nu știu cum să le spun, cu siguranță nu reformiste, ci care mimează reformă. Adică era la modă oricine ieșea în față să le spună românilor că venit momentul mult așteptat și se apucă de reforme și de stoparea risipei. Doar că de fiecare dată totul a rămas la stadiul de declarații pompoase. Eu unul nu știu să se fi terminat nici acea mică, extrem de nesemnificativă modificare a numărului secretarilor de stat, așa că despre ce vorbim aici? Să fim realiști: în toți acești ani pur și simplu nu există o singură măsură, o singură reformă, o singură măsură de reducere a dezechilibrelor, a deficitului, care să fi fost dusă la final, deși ele au tot fost anunțate”, spune Glăvan, pentru FANATIK.

Inevitabil, mai spune el, vor urma vremuri complicate. Iar dacă pentru perioada imediat următoare este posibil să se găsească jumătăți de soluții pentru a scoate bani din piatra seacă, prin taxe și impozite crescute, viitorul nu arată deloc bine.

„Creșterea taxelor mi se pare inevitabilă. Sigur că guvernanții nu ne-o spun nouă direct, dar o spun pe sub masă, o spun străinilor, o spun Comisiei Europene. Va fi foarte probabil vorba de creșterea TVA,  la 19 la 21%, de creșterea impozitului pe venit, a impozitului pe proprietate și a impozitului pe profit. Cel mai probabil nu vor fi creșteri mari într-o direcție, ci vor proceda exact la fel cum au procedat de obicei. Adică vor împrăștia această creștere a poverii fiscale în mai multe direcții, pentru că ei consideră că un șoc e mult mai ușor de perceput când se concentrează pe o direcție. Și atunci, ca să nu fie atât de vizibilă creșterea poverii fiscale, o vor împărți în multe direcții. Rezultatul, bineînțeles, este același”, mai spune profesorul.

Chiar dacă încă politicienii încearcă să mascheze acest lucru și evită discuțiile serioase despre așa-zisa reformă fiscală, situația este clară, consideră Glăvan.

Urmează taxe peste taxe

„În primul rând știm ce s-a convenit cu Comisia Europeană. E vorba de lucruri care sunt scrise în PNRR, de obligații care vor trebui asumate după alegeri. Și e vorba și de planul fiscal pe șapte ani. Așa că e evident că vom avea cât de curând reșterea impozitării pe proprietăți. Apoi, este vorba în continuare de modificarea impozitării profitului. În privința impozitării dividendelor, rămâne de văzut cât de departe vor merge. Putem asista chiar la o mărire a cotei unice, care va afecta pe toată lumea, sau putem asista doar la o mărire a impozitului pe dividende, respectiv a impozitului pe profit. Și mai este treaba asta pe care au început să o facă cu impozitul pentru micro-întreprinderi, care nu e încheiată. Desigur, chiar dacă premierul Marcel Ciolacu dă asigurări că nu vor avea creșteri de TVA, eu zic ca cel mai probabil TVA-ul va crește. Pentru că și ei știu că TVA e singurul impozit care aduce venituri certe la buget”, punctează Glăvan.

Chiar și cu aceste creșteri de taxe și impozite, țintele guvernanților vor fi ratate, consideră Bogdan Glăvan. Indiferent dacă este vorba despre creșterea economică sau reducerea deficitului, fiscalitatea singură nu va rezolva problema. De altfel, în acest moment situația este mai complicată decât în momentul în care marile agenții de evaluare financiară au retrogradat România până cu o singur treaptă deasupra categoriei „junk”. Ca de fiecare dată, cel mai mult vor suferi populația și firmele mici și mijlocii. Iar România este, lucru bine știut și certificat și de Banca Mondială și de Eurostat, țara cu cei mai mulți săraci din Uniunea Europeană.

Ce ar fi de făcut

„Noi suntem într-o situație mai prostă decât atunci când ni s-a schimbat perspectiva de rating. De asta ar trebui luate măsuri suplimentare. În orice caz, toate aceste creșteri de impozite se vor repercuta asupra cetățenilor. Va crește inflația, clar. Va crește din cauza taxelor, apoi din cauza faptului că firmele vor fi taxate suplimentar, iar automat acestea vor mări prețurile. Iar asta se va întâmpla deja din acest an, indiferent ce impozite se vor modifica. Populația este până la urmă cea care va plăti tot”, mai spune Glăvan, pentru FANATIK.

Proporțiile dezastrului economiei ar putea fi reduse în cazul în care România ar decide să înceapă reformele promise în PNRR. Din acel moment, Comisia Europeană ar debloca niște plăți, ceea ce ar conta enorm în economia deficitului bugetar și i-ar ajuta pe guvernanți să-l mai reducă.

„Aici depinde. E adevărat că, momentan, avem niște cereri de plată restante. Și ne-au venit niște miliarde care trebuiau să vină. Dar noi încă suntem în pom, asta se vede și în deficitul bugetar. În cazul în care ei vor trece la unele reforme, Comisia Europeană ar da drumul unor plăți importante, care ar ajuta măcar să se țină sub control moneda națională și să se evite o devalorizare accentuată, ce s-ar traduce tot în inflație uriașă și creșteri mari de prețuri”, e declarația profesorului pentru FANATIK.

Apoi, pentru a se evita o criză economică de amploare, pe lângă reducerea cheltuielilor inutile și creșterea absorbției fondurilor europene, este nevoie de reforme importante și de crearea unui climat economic care să atragă investitori, și nu de creșteri de taxe. Ca un paradox, România are cea mai slabă colectare a taxelor la buget dintre țările Uniunii Europene. Însă, în loc să lucreze la îmbunătățirea colectării, inventează noi taxe și le crește pe cele existente, fără să aibă vreo garanție că va avea mai mulți bani la buget.

„Nu s-a făcut nimic nici cu reforma pensiilor, nu s-a rezolvat nici problema pensiilor speciale, nici reforma fiscală. Nu s-a rezolvat nici problema colectării taxelor, a TVA în special. Dacă în ceasul al 13-lea se vor face, în funcție și de cine va ieși președinte, prin aceste măsuri s-ar putea restrânge deficitul bugetar și evita riscul ca România să fie retrogradată de agențiile internaționale. Și am putea evita criza, în ultimul moment. Dar e foarte greu de făcut, iar până acum nu ne-a arătat nimeni că există voință politică. Pentru că toate acestea sunt înlănțuite”, susține Bogdan Glăvan.

Însă chiar dacă dezastrul ar fi oprit în ultimul moment, populația ar fi cea care ar plăti toate daunele. Apoi, indirect, la viitoarele alegeri vor fi foarte probabil taxați și guvernanții și viitorul președinte. Riscul cel mare este ca pe fondul sărăcirii populației, a creșterii prețurilor și a șomajului cauzat de falimentele tot mai numeroase, să apară mișcări sociale care să ducă la mișcări de stradă. Beneficiare ar fi desigur partidele considerate în general populiste și radicale, în timp ce încrederea în clasa politică mainstream se va prăbuși la cote inimaginabile, crede profesorul Bogdan Glăvan.

„E foarte important și cine va ieși președinte, e foarte important și ce decizii vor mai fi luate după alegeri. Oricum, într-un orizont de timp de câțiva ani, 3-4 ani, chiar dacă am reuși să reducem deficitul și să menținem o creștere modestă, inflația mare și scăderea puterii de cumpărare a populației vor alimenta nemulțumiri. Iar riscul este să vedem o creștere fără precedent a forțelor radicale. Pe termen mediu, e un risc enorm. Deci ne putem aștepta că vor fi doar creșteri de taxe, inflație și mai multă sărăcie”, mai spune Bogdan Glăvan.