Tunelul rutier din România construit pe teritoriul a două județe. Este cel mai lung din țară, pe aici trec sute de mii de români pentru a vizita 6 obiective turistice spectaculoase

Tunelul Capra-Bâlea este cei mai lung tunel din România, iar sute de mii de români îl traversează. Unde se află mai exact și ce poți vedea pe întreg traseul? Experiența este una cu adevărat unică.

Unde se află Tunelul Capra-Bâlea

Tunelul Capra–Bâlea mai este cunoscut și sub numele de Tunelul Bâlea Lac. Vorbim despre un tunel rutier montan situat pe DN7C, adică Transfăgărășan, la cota de maximă altitudine a acestuia, mai exact 2042 m.

Surprinzător este însă faptul că acest tunel se întinde pe teritoriul a două județe. Mai exact, portalul de sud se află în județul Argeș, în timp ce portalul de nord ajunge în județul Sibiu.

Tunelul Capra-Bâlea are o lungime de 884 de metri și a fost construit începând cu anul 1972. Acesta străbate practic creasta Făgărașului între vârfurile Paltinul și Iezerul Caprei sub muntele Paltinul între cotele 2.025 și 2.042 metri.

Ce obiective turistice poți admira pe traseu

Românii care au ajuns în zonă până acum știu probabil că pot admira o mulțime de obiective turistice pe traseu. E recomandat ca locul să fie vizitat vara, pentru temperaturi ceva mai ridicate însă.

Revenind la obiectivele turistice, pe lângă Tunelul Capra-Bâlea în sine, turiștii pot admira și lacurile glaciare Bâlea și Capra, alături de cascadele Bâlea și Capra. În același loc se află și Rezervația naturală Valea Bâlii.

Totodată, alte obiective turistice deja bine cunoscute în zonă sunt Barajul Vidraru și statuia lui Prometeu. În același loc se mai găsesc și Cetatea Poenari, dar și Mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie – Paltinul.

Cum a fost construit Tunelul Capra-Bâlea

După cum spuneam anterior, construcția Tunelului Capra-Bâlea a început în 1972. Iar lucrarea a fost una cât se poate de complexă, în special la acea vreme, așa că nu e de mirare de ce și astăzi, locul e unul spectaculos.

Străpungerea muntelui a fost realizată în toamna anului 1973, iar inaugurarea s-a făcut un an mai târziu, mai exact în 1974, când a fost și iluminat artificial. Pentru construcția podului au fost mobilizați aproximativ 120 de muncitori.

Construcția a fost încredințată Trustului de Construcții Hidroenergetice București, iar la activitate, din cei 120 de muncitori, aproape 70 erau angajați civili din partea trustului. Restul în schimb erau militari geniști.